VIDEO SPECTACULOS| Dansul nupțial al cocoșului de munte, surprins în Parcul Natural Apuseni: „Un ansamblu unic de mișcări și sunete”

VIDEO SPECTACULOS| Dansul nupțial al cocoșului de munte, surprins în Parcul Natural Apuseni: „Un ansamblu unic de mișcări și sunete”

Cel mai frumos dans nupțial pe care cocoșul de munte îl poate arăta are loc în perioada aprilie – mai. Specific perioadei de împerechere, dansul nupțial cuprinde un ansamblu unic de mișcări și sunete, pentru a atrage femelele și a se impune în fața masculilor rivali. Cocoșii de munte cântă și se rotesc în vetrele lor, își desfac cozile în formă de evantai și fac salturi de până la 3 metri.

„Dansul nupțial cuprinde un ansamblu unic de mișcări și sunete, pentru a atrage femelele și a se impune în fața masculilor rivali. Cocoșii de munte cântă și se rotesc în vetrele lor, își desfac cozile în formă de evantai și fac salturi de până la trei metri”, explică Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în imaginile postate joi pe Facebook.

Cocoșul de munte ( Tetrao urogallus) este o specie caracteristică zonelor de pădure de conifere, dense, înalte şi întunecate, dar care au şi luminişuri.

„Lungimea corpului este de până la 90 de centimetri, iar anvergura aripilor este de până la 125 cm. Cocoșul de munte poate fi recunoscut după talia mare, gâtul şi coada lungi şi penajul închis”, precizează Romsilva.

Cum nu de mult s-a încheiat perioada de reproducere la #Cocoșului de munte vă invităm să vizionați imaginile surprinse de catre colegii noștrii #rangeri în cadrul activității de monitorizare

”Perioada de reproducere începe la mijlocul lunii aprilie-începutul lunii mai; aceasta variază în funcție de latitudine. Ponta este formată din 4 -12 ouă, incubația este realizată de către femelă și durează 24 – 29 de zile. Cuibul este o adâncitură căptușită cu iarbă, ace de conifere, crenguțe și pene; acesta este construit de către femelă și este amplasat la baza arborilor.

Este o specie poligamă, masculul se împerechează cu mai multe femele. Specia preferă pădurile mature de conifere, cu zone umbroase și tufe cu fructe de pădure, adesea cu sol umed și presărate cu luminișuri, mlaștini sau poieni. Urcă altitudinal până în zona jnepenișurilor și a ienupărișurilor situate la periferia pajiștilor alpine”, via SOR.ro

Așadar nu ne rămane decât să ocrotim această pasăre care este cu totul aparte pentru fauna României.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE