VIDEO | O tânără din Apuseni păstrează vie rețeta balmoșului din zona sa, preparatul care decidea odinioară soarta pețitului: „În funcție de cât de bun era balmoșul, rămânea să meargă și la a doua întâlnire sau nu”

Cristina Pașca păstrează vie rețeta balmoșului din Apuseni, preparatul care decidea odinioară soarta pețitului: „În funcție de cât de bun era balmoșul, rămânea să meargă și la a doua întâlnire sau nu”

În timpul săptămânii își desfășoară activitatea în oraș, însă în fiecare sfârșit de săptămână revine acolo unde spune că se simte cu adevărat acasă – în inima Munților Apuseni. Cristina Pașca, din comuna Gârda de Sus, este tânăra care nu ezită să îmbrace hainele de lucru și să participe la toate activitățile gospodăriei, de la îngrijirea animalelor până la prepararea bucatelor tradiționale.

Cristina a absolvit în anul 2014 programul de licență în Planificare Teritorială din cadrul Facultății de Geografie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, după care și-a continuat studiile cu un master în Planificare și Dezvoltare Regională. Dorința de a se perfecționa a dus-o și la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, unde a absolvit Facultatea de Științe Economice, specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, continuând apoi cu un master în Administrarea Afacerilor în Comerț, Turism și Servicii.

Deși și-a construit o carieră bazată pe studii solide, Cristina nu și-a uitat niciodată rădăcinile și tradițiile moțești.

Balmoșul din Apuseni, făcut ca odinioară

Într-o demonstrație culinară pentru ziarulunirea.ro, Cristina a pregătit unul dintre cele mai iubite preparate ale moților – balmoșul –, explicând pas cu pas rețeta moștenită din bătrâni.

„Facem un balmoș. Am pus aproximativ cinci kilograme de smântână, groștior, cum zicem noi pe aici. Am adăugat făină de mălai și un pic de făină albă, de grâu, pentru o consistență mai bună, ca să se lege. Când iese untul deasupra, știm că balmoșul este gata”, explică tânăra.

Secretul preparatului nu stă doar în ingrediente, ci mai ales în răbdare.

„Se amestecă încontinuu pe foc, altfel se prinde și iese un fel de balmoș afumat. Focul nu trebuie să fie nici prea tare, nici prea mic, ci potrivit. Dacă este prea puternic, grăsimea iese prea repede din smântână. Și trebuie amestecat continuu, altfel se prinde de oală. Neapărat să fie o oală veche, din fontă. Parcă gustul este mai bun când este făcut într-o astfel de oală”, spune Cristina.

După ce untul se ridică la suprafață, balmoșul este gata de servire. Poate fi consumat simplu, cu pâine sau mămăligă, dar și ca desert, alături de sirop ori dulceață.

„Acum facem balmoș instagramabil”

Pasiunea pentru acest preparat s-a născut în urmă cu aproape un deceniu, în urma unei întâlniri care a impresionat-o profund.

„Acum circa 8–9 ani am ajuns în Poiana Călineasa și am întâlnit o doamnă de 78 de ani care ne-a făcut un balmoș extraordinar. Ea spunea că fetele din ziua de astăzi nu mai știu să facă balmoș, ci doar să stea pe telefon.

Uite că mai știu! Uite că mai știu să facă și balmoș. Îmbinăm utilul cu plăcutul. Acum facem balmoș instagramabil”, a declarat Cristina pentru ziarulunirea.ro.

Un preparat cu povești și tradiții

Balmoșul nu era doar o mâncare, ci și un adevărat test în comunitățile din Apuseni: „De obicei, balmoșul se făcea în momentul în care venea flăcăul la pețit. În funcție de cât de bun era balmoșul, rămânea să meargă și la a doua întâlnire sau nu”, povestește Cristina.

Ea explică și de ce uneori balmoșul este mai gras decât alteori: „Balmoșul din lapte de oaie este mai gras, iar cel din lapte de vacă este mai slab. Contează foarte mult și ce mănâncă oaia sau vaca, precum și iarba pe care o pasc.”

Rețeta autentică este foarte simplă: „Se folosește doar smântână pură. Doar smântână și făină – făină de mălai și un pic de făină albă, pentru a-i da consistență și ca să se lege.”

Gustul Apusenilor, fără anotimp

La moți nu există reguli stricte privind momentul în care se mănâncă balmoșul: „Se mănâncă și dimineața, și seara, și la prânz. Poate fi consumat și ca desert, și ca fel principal. Nu există un moment anume al zilei.”

Totuși, preparatul este făcut mai ales în sezonul cald: „De obicei, se face mai mult vara, pentru că atunci este mai multă smântână. Se face și în restul anului, dar nu în perioada postului. În post nu se face. Nu există însă un moment special al zilei sau al anului în care să fie obligatoriu pregătit”.

Astăzi, tradiția pețitului însoțit de balmoș s-a mai pierdut, spune Cristina, însă preparatul rămâne un simbol al ospitalității și al bucătăriei moțești. Dacă odinioară balmoșul era dovada că o fată este bună gospodină, astăzi el spune o poveste despre identitate, rădăcini și dragostea pentru Apuseni – chiar și într-o lume în care, după cum glumește Cristina, „balmoșul poate fi și instagramabil”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News