VIDEO. IPJ Alba: Cum putem să evităm criminalitatea informatică. Peste 200 de cazuri de înșelăciune în 2024

VIDEO. IPJ Alba: Cum putem să evităm criminalitatea informatică. Peste 200 de cazuri de înșelăciune în 2024

Azi, 25 septembrie 2024, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Alba a avut loc o conferință de presă cu tema prevenirii victimizării din infracțiuni informatice. La aceasta au participat comisar șef Bic Vasile Darius, adjunct al șefului inspectoratului, desemnat la conducerea inspectoratului și specialiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale.

În cadrul activității au fost prezentate următoarele aspecte:

Internetul si folosirea telefoanelor mobile de tip smartphone, precum si a rețelelor de socializare au devenit un aspect aproape indispensabil vieții contemporane.

Într-o eră în care tehnologia digitală ne conectează pe toți, infractorii se adaptează rapid la noile realități, exploatând vulnerabilitățile utilizatorilor de internet.

Conform datelor colectate, în anul în primele 9 luni ale anului 2024, Inspectoratul de Poliție Județean Alba a înregistrat 455 de cazuri de înșelăciune, din acest total, 209 fapte au fost săvârșite prin mijloace de comunicare online.

În acest context dorim să aducem în atenția cetățenilor informații și aspecte de avut în vedere atunci când intenționează să folosească mediul online pentru efectuarea de activități financiare sau investiții și cele mai utilizate metode folosite de infractori.

Principalele fapte înregistrate sunt cele care vizează fraude pe platforme de comerț online, fiind identificate în principal două situații:

· Fraudatorul ca și cumpărător: Contactează vânzătorul și solicită mutarea conversației pe un alt canal (ex. rețele de socializare și mesagerie). Pretinde că

a plătit produsul și trimite un link fals pentru încasarea sumei, cerând datele de securitate ale cardului bancar. După obținerea informațiilor, inițiază tranzacții frauduloase și nu mai răspunde la mesaje.

· Fraudatorul ca și vânzător: Postează anunțuri cu produse fictive la prețuri foarte mici. Direcționează cumpărătorul către un link de tip „phishing” pentru a obține datele cardului, pe care le folosește ulterior pentru plăți online la comercianți din alte țări. O altă modalitate în înșelare a unui cumpărător de bună credință fiind livrarea unui produs cu alte caracteristici decât cele comandate (de obicei mult inferioare), neexistând ulterior posibilitatea returnării produsului.

O altă modalitate de sustragere a datelor bancare de la persoane vulnerabile este:

· Smishing-ul (phishing-ul prin SMS) este metoda de fraudare prin folosirea canalelor de comunicare prin mesaje SMS, care par a fi transmise de bănci, firme de curierat, instituții poștale sau furnizori de servicii. Scopul este obținerea de către fraudatori a unor date personale sau de autentificare, de regulă prin direcționarea victimei către un link (website clonat) unde îi sunt solicitate datele personale/datele cardului (număr card, data expirării, CVV2/CVC) etc. Odată furnizate, fraudatorii folosesc informațiile pentru a accesa și sustrage fondurile persoanei care le-a furnizat.

Din sfera infracțiunilor de înșelăciune comise prin intermediul mijloacelor de comunicare online, se numără și:

· Fraudele cu investiții care reprezintă scheme frauduloase în care persoane sau entități necinstite promit investitorilor potențiali oportunități de investiții extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înșelătoare. Aceste scheme sunt diversificate și pot include tranzacții cu acțiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive. Aceste investiții pot fi promovate prin reclame de tip Deepfake – mesaje video difuzate în social media, în care apar imagini falsificate ale unor persoane, de obicei de notorietate, care recomandă anumite investiții, fără ca, în realitate, acestea să fie implicate în subiect.

· Scam pe rețele de socializare, fie că este vorba de reclame false sau comentarii la subiecte ce atrag un număr mare de interacțiuni, oferind investiții, relații amoroase, câștiguri din senin, moșteniri neașteptate din străinătate pe care cel care a postat nu ar avea cui le transmite sau opere de caritate, obținerea de credite cu dobândă neverosimil de mică. Toate aceste metode solicită o plată în avans, către destinații și persoane necunoscute, a unor sume de bani sau așa zise taxe (Advance-fee scam). Autorii se concentrează plătind reclame frauduloase pe pagini cu subiecte care au audiență și interacțiune mare, încercând să direcționeze reclamele către segmente de populație ce au cunoștințe de securitate online minime.

Din experiența polițiștilor care cercetează fapte de înșelăciune prin mijloace de comunicare online, pentru a rămâne protejat de fraudele online trebuie reținute următoarele aspecte:

Nu există câștiguri ușoare, imediate pe rețelele sociale, din partea unor necunoscuți! Promotorii fraudelor încearcă să atragă ”investitori” folosind limbaj tentant, cum ar fi “dublați-vă investiția într-o săptămână” sau “profituri garantate”.

Lipsa de cunoștințe tehnice necesare în noile activități desfășurate online, duc la cedarea controlului. Persoanele vătămate renunță cu ușurință, din cauza dorinței de îmbogățire rapidă și pe fondul lipsei de cunoștințe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând total controlul dispozitivelor electronice folosite.

În multe situații, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate, să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.) aplicații tip remote desktop (de control de la distanță), prin care aceștia capătă control total al acelor dispozitive. Astfel, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.

Persoanele sunt predispuse să riște sume mici de bani online, chiar dacă au suspiciuni cu privire la onestitatea anumitor oferte. Acesta poate conduce, în final, la pierderea totală a controlului asupra dispozitivelor prin care gestionează adresele de e-mail și online banking și în final, chiar a tuturor conturilor bancare.

Băncile și autoritățile nu solicită niciodată online, telefonic sau prin SMS date confidențiale precum datele cardurilor, parola de acces sau PIN-ul.

“Reprezentanții” falselor platforme de investiții care se autoproclamă “analişti financiari sau brokeri” sunt caracterizați de insistenţa şi presiunile pe care le fac asupra persoanelor să investească sau să evite să discute despre situația în care se află cu familia, prietenii, reprezentanți ai băncilor sau poliția.

Direcții de urmat în situația în care o persoană devine victimă sau constată că este pe cale să devină victimă a unei infracțiuni de înșelăciune prin mijloace de comunicare online:

· în cazuri care creează suspiciuni se recomandă adresarea urgentă către unitățile bancare și poliție.

· Întreruperea, imediat, a legăturii cu autorii faptelor, chiar dacă aceștia încearcă insistent să reia contactul;

· luarea de măsuri de limitare a daunelor solicitând unităților bancare blocarea cardurilor/conturilor/transferurilor frauduloase, până la clarificarea situației juridice a acestora;

· încetarea folosirii și dezinstalarea programelor de acces la distanță, neaccesarea link-urilor sau atașamentelor;

· păstrarea datelor legate de fraudă. Poliția și lucrătorii bancari vor avea nevoie de ele.

De la începutul anului 2024, Inspectoratul de Poliție Județean Alba a mai abordat, folosindu-se chiar de exemple concrete, subiecte de actualitate, mesajele concentrându-se pe riscurile și metodele de prevenire a înșelăciunilor online.

Această direcție continuă să fie o prioritate pentru instituția noastră, deoarece informarea și conștientizarea publicului reprezintă primul pas în prevenirea victimizării.

Ne-am propus să ne adresăm categoriilor de persoane vulnerabile, inclusiv vârstnicilor, atât din mediul urban cât și din mediul rural unde accesul la informații și resurse poate fi mai limitat. Dorim să aducem cunoștințele și practicile de siguranță digitală mai aproape de cei care au cea mai mare nevoie de ele. Încurajăm toți cetățenii să consulte site-ul www.sigurantaonline.ro, unde sunt prezentate detaliat metode și mijloace de prevenire și identificare a fraudelor online și care este actualizat constant.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI