VEZI cum apără CSM reputația procurorului șef DIICOT Alba Iulia, Ioan Mureşan, acuzat de „fabricarea” dosarului Traian Berbeceanu

În şedinţa din ziua de 19 noiembrie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat Raportul Inspecţiei Judiciare privind rezultatele verificărilor efectuate ca urmare a solicitării adresate Inspecţiei Judiciare de domnul procuror Ioan Mureşan, procuror şef al Serviciului Teritorial Alba Iulia al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să îi apere reputaţia procurorului şef Ioan Mureşan, acuzat de comisarul Traian Berbeceanu, fostul şef al BCCO Alba, de „fabricarea” dosarului în care este cercetat.

Potrivit comunicatului remis presei de CSM,  prin afirmaţiile făcute în cadrul dezbaterilor, anumiți jurnaliştii “au depăşit limitele admisibile ale libertăţii de exprimare, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile articolului 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.”

 Vă prezentăm mai jos, textul integral al comunicatului CSM.

COMUNICAT DE PRESĂ

privind admiterea de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a cererii de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale formulată de domnul Ioan Mureşan, procuror şef al DIICOT –  Serviciul Teritorial Alba Iulia

„În şedinţa din ziua de 19 noiembrie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat Raportul Inspecţiei Judiciare privind rezultatele verificărilor efectuate ca urmare a solicitării adresate Inspecţiei Judiciare de domnul procuror Ioan Mureşan, procuror şef al Serviciului Teritorial Alba Iulia al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale.

În cererea formulată se arată că, în cadrul emisiunilor intitulate „La ordinea zilei”, „Subiectiv”, „100 de minute” şi „Sinteza Zilei” difuzate pe postul TV Antena 3 la datele de 24 octombrie 2013, 25 octombrie 2013, respectiv 27 octombrie 2013, şi în cadrul emisiunii „Realitatea la raport” difuzată pe postul Realitatea TV la data de 28 octombrie 2013, au fost formulate aspecte nereale, referitoare la modul de derulare a procedurilor penale într-o cauză penală, precum şi comentarii denigratoare cu privire la pregătirea şi profesionismul procurorului Ioan Mureşan şi au fost puse în discuţie măsurile luate de aceasta în dosarul nr. 13/D/P/2011 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia. Procurorul şef mai arată că aspectele invocate în cursul emisiunilor au fost menite să inducă în conştiinţa opiniei publice ideea transpunerii în planul răspunderii penale a unui presupus conflict personal între acesta şi comisarul şef Berbeceanu Traian. Totodată, au fost prezentate permanent imagini cu declaraţia de avere atât a procurorului şef Ioan Mureşan, cât şi a inculpatului Berbeceanu Traian, însoţite de remarcile jurnaliştilor A. C. (Realitatea TV), M. G. şi D. G. (Antena 3), precum şi a invitaţilor acestora D. C., R. W., O. S., M. C. şi R. S. Domnul procuror şef apreciază că toate aceste afirmaţii sunt de natură să pună la îndoială profesionalismul şi independenţa sa în exercitarea activităţilor specifice funcţiei deţinute în prezent.

În urma sesizării şi a verificărilor efectuate de inspectorii judiciari ai Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori, au rezultat următoarele: în dosarul penal nr. 13/D/P/2011, la datele de 30 iulie 2012, 21 octombrie 2013 şi 23 octombrie 2013, faţă de învinuiţii Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anişoara Ramona şi Berbeceanu Traian, a fost începută/extinsă urmărirea penală şi schimbată încadrarea juridică, respectiv faţă de aceştia s-a pus în mişcare acţiunea penală prin ordonanţele din 23 octombrie 2013. În acest context, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, la data de 24 octombrie 2013, în temeiul dispoziţiilor art. 149¹ Cod procedură penală, a formulat propunere de arestare preventivă a inculpaţilor Berbeceanu Traian, Biriescu Titus Gabriel şi Biriescu Anişoara Ramona, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 7 şi 8  din Legea nr. 39/2003, art. 263 alin. 1 şi 2 Cod penal, art. 264 alin. 1 Cod penal, art. 260 Cod penal şi art. 292 Cod penal. Prin încheierea din 24 octombrie 2013, pronunţată în dosarul nr. 932/57/213 al Curţii de Apel Alba Iulia, s-a dispus arestarea inculpaţilor de mai sus pe o perioadă de 29 de zile. Măsura dispusă a fost menţinută şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin respingerea  recursurilor formulate de inculpaţi. În fapt, s-a reţinut că grupul infracţional constituit de soţii Biriescu a fost sprijinit de către comisarul şef Berbeceanu Traian în vederea comiterii mai multor infracţiuni de evaziune fiscală şi delapidare săvârşite pe raza de competenţă a Curţii de Apel Alba Iulia.

În conţinutul transmisiilor televizate, a fost relatat pe larg şi analizat, tendenţios, cu rea-credinţă, partinic şi exclusiv în defavoarea procurorului şef şi a procurorilor DIICOT – Serviciul Teritorial Alba Iulia, conţinutul unui mesaj scris numit „Scrisoare” şi atribuit inculpatului Berbeceanu Traian în care au fost formulate acuzaţii cărora li s-a atribuit valoare de certitudine, emiţându-se judecăţi de valoare. În acest sens, s-a subestimat până la anulare rolul procurorului în faza de urmărire penală, subliniindu-se doar importanţa comisarului Berbeceanu Traian în instrumentarea cauzelor.

Din Raportul inspectorilor  judiciari, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, în primul rând, împrejurarea că în afirmaţiile din cadrul emisiunilor televizate nu se evidenţiază faptul că, pentru toate infracţiunile aflate în competenţa DIICOT, se efectuează urmărirea penală proprie, iar unul dintre aspectele imputate comisarului Berbeceanu Traian este tocmai faptul că nu a sesizat infracţiuni despre care a luat la cunoştinţă, favorizând astfel persoane – din cercul său de interese –   despre care există probe că au săvârşit fapte penale. Totodată, au fost prezentate negativ şi activitatea de urmărire penală proprie pe care procurorul şef Ioan Mureşan a desfăşurat-o în cauză, actele procesuale pe care le-a întocmit, contestându-se modul de administrare al probatoriului şi temeinicia acestuia şi s-a afirmat că mijloacele de probă ar fi fost obţinute ilegal şi ar fi lipsite de forţă probantă, fiindu-i pusă sub semnul îndoielii competenţa profesională a acestuia. De asemenea, modul de prezentare, în emisiunile anterior menţionate, a activităţii desfăşurate atât de procurorul şef Ioan Mureşan, cât şi de ceilalţi procurori din cadrul DIICOT–Serviciul Teritorial Alba Iulia a avut drept scop declarat influenţarea instanţelor de judecată, concluzionându-se tendenţios că tot dosarul ar fi o înscenare pentru o răzbunare realizată de procurorii de mai sus, împreună cu serviciile de informaţii, împotriva comisarului Berbeceanu Traian.

Prin afirmaţiile făcute în cadrul dezbaterilor, jurnaliştii au depăşit limitele admisibile ale libertăţii de exprimare, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile articolului 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. 1 şi 6 din Constituţia României, „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile însă, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”. De asemenea, dreptul la liberă exprimare, prevăzut de art. 30 din Constituţie nu poate fi exercitat cu încălcarea principiului independenţei judecătorului şi supunerii lui numai legii, astfel cum este statuat prin dispoziţiile art. 124 din Constituţie şi  art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.

Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării  autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza „Braford contra Danemarca” a decis că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”.

În cauza „Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că „activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.

Independenţa şi imparţialitatea procurorilor precum şi necesitatea respectării acestora, este prevăzută în reglementări interne şi internaţionale. Principiile independenţei şi imparţialităţii magistraţilor sunt consfinţite de art. 124 alin. 3 din Constituţia României, art. 3 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor precum şi în art. 3 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

În cadrul Principiilor de bază ale independenţei sistemului judiciar, redactate de Naţiunile Unite în 1985, se stipulează la articolul 2 că „sistemul juridic va decide în problemele care îi sunt înaintate imparţial, pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără vreo restricţie, influenţă incorectă, sugestie, presiune, ameninţare sau interferenţă, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv“. Totodată, Avizul nr. 1 (2001) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni precizează la punctul 12 că principiul  imparţialităţii are „semnificaţii mult mai extinse decât cea care afectează părţile dintr-un litigiu. Nu doar părţile dintr-o cauză anume ci societatea în ansamblu trebuie să poată avea încredere în puterea judecătorească. Astfel, nu este suficient ca un judecător să fie liber faţă de orice relaţii, părtinire sau influenţă inadecvată, ci trebuie de asemenea să pară astfel în faţa unui observator rezonabil. În caz contrar, încrederea în justiţie poate fi subminată.” Convenţia de la Havana pentru prevenirea crimei şi tratamentul delicvenţilor, adoptată la Congresul VIII al O.N.U. la pct. 4 prevede că „statele veghează ca procurorii să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale în deplină libertate, fără a face obiectul unor intimidări, hărţuiri, fără a suferi ingerinţe nefondate şi fără a li se angaja, în mod nejustificat, responsabilitatea civilă, penală sau de altă natură”.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că afirmaţiile formulate în cadrul emisiunilor TV amintite au fost de natură să creeze suspiciuni în rândul opiniei publice cu privire la probitatea profesională, independenţa şi imparţialitatea procurorului şef Ioan Mureşan. Pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător atribuţiile, procurorii au nevoie de încrederea opiniei publice, iar această încredere poate fi afectată de afirmaţiile care pun la îndoială imparţialitatea lor.

Concluzionând asupra Raportului Inspecţiei Judiciare privind rezultatele verificărilor efectuate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că declaraţii de genul celor analizate, aduc nemijlocit atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, având drept urmare subminarea autorităţii procurorilor. Luând în considerare toate aceste aspecte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că  cererea de apărare a independenţei şi reputaţiei profesionale formulată de domnul Ioan Mureşan, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Alba Iulia, este deplin întemeiată şi, în consecinţă, a procedat la admiterea acesteia.”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI