Vasul de tip situla de la Lancrăm, sec. I î.Chr., exponatul lunii ianuarie 2025 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș

Vasul de tip situla de la Lancrăm, sec. I î.Chr., exponatul lunii ianuarie 2025 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș

Cercetarea arheologică de la Lancrăm- „Glod”, sit arheologic situat în imediata apropiere a municipiului Sebeş, realizată în anii 1999-2000, a avut ca rezultat descoperiri din diverse epoci care atestă o succesiune a locuirii în zonă, din preistorie şi până în perioada medieval timpurie.

Citește și: FOTO | „Generația pașoptistă și Unirea”: O lecție de istorie altfel oferită de Centrul Cultural „Lucian Blaga” elevilor din Sebeș

În unul dintre complexele investigate (groapa nr. 4), care aparținea civilizației dacice, s-a descoperit un vas de tip situla, confecționat din ceramică semifină de culoare neagră, modelat cu mâna. Vasul are buza îngroșată şi rotunjită şi, în zona mediană, este prevăzut cu patru butoni circulari, specifici olăriei dacice. Partea de la gât în jos este ornamentată cu incizii executate în val, iar jumătatea inferioară este decorată cu pieptenul (Kammstrich), la fel ca şi în cazul majorității covârșitoare a vaselor de tip situla cunoscute din mediul dacic.

Caracterul interesant al vasului ales exponat al lunii ianuarie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş nu constă doar în prezența celor patru butoni, ci şi în lustruirea cu grafit a buzei exterioare a acestuia. Ceramică ornamentată prin lustruire cu grafit apare începând cu faza a III-a a ceramicii scordisce, perioadă ulterioară anului 84 î. Chr.

Scordiscii au fost un vechi trib celtic așezat la confluența râurilor Sava şi Drava cu Dunărea în Serbia de astăzi. Din anul 141 î.Chr., triburile scordiscilor au fost implicate în luptele împotriva romanilor din Macedonia, iar între 56 și 50 î.Chr., scordiscii au fost învinși de dacii lui Burebista (82 î.Chr. – 44 î.Chr) și au devenit supușii regelui dac. Ei au fost zdrobiți ulterior de către împăratul Tiberius (14 – 37 d. Chr), devenind mercenari supușii romanilor.

O orientare spre lumea celtică este sugerată, pe de altă parte, de imitarea în manieră locală a unui vas de tip situla, lucrat cu mâna, care, spre deosebire de exemplarele cele mai numeroase, nu conține grafit în pastă (în schimb este lustruit cu grafit). Decorul dispus pe partea inferioară a vasului, constând din linii trase cu un pieptene, amintește de lumea scordiscă, unde vasul de la Lancrăm își are cele mai bune analogii, probabil nu întâmplătoare sunt şi corespondențele unor alte vase din groapa 4 cu descoperirile din mediul scordisc.

Teritoriul dacilor se învecina cu trei mari regate celtice, cel al boilor, tauriscilor şi scordiscilor. Celții locuiau în vestul şi în nordul teritoriilor dacice, unii dintre ei trăind inclusiv printre triburile dacice. Influența lor a fost resimțită îndeosebi în domeniul metalurgiei, însă nu numai, după cum o dovedește şi vasul desemnat exponat al lunii ianuarie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, realizat în secolul I î. Chr. de un meșter local, care încearcă să imite un vas tipic celților, al cărui arhetip era realizat inițial din bronz, adăugând formei de inspirație celtică, butonii specifici olăriei dacice.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI