Va creşte economia?

Încă de la începerea crizei, numeroşi analişti, manageri de companii şi bancheri au declarat, între altele, că stimularea consumului ar reprezenta una dintre soluţiile principale prin care economia românească ar putea renaşte. Iată însă că, zilele trecute, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, referindu-se la această problemă, le-a cam tăiat-o scurt acestora, afirmând că „este o ideee periculoasă”, invocând tentaţia de neoprit a partidelor politice în perioada următoare când se apropie alegerile locale şi parlamentare de a se lansa din nou în pomeni electorale.  După doi ani de cădere a PIB, el afirmă că românii nu trebuie să se apuce să mai şi consume, ci să muncească. „Să stimulăm consumul ca să avem creştere economică nu pot să o calific decât ca pe o idee proastă. Nu putem să o punem în practică. Românii trebuie să fie lăsaţi şi stimulaţi să muncească.  Nimeni nu-şi doreşte un consum sălbatic care să ducă din nou la creşterea explozivă a importurilor. Nimeni nu-şi doreşte consum pe seama majorării nesănătose a  salariilor din sectorul bugetar şi a pensiilor”- a spus şeful BNR.
Care ar fi atunci soluţiile sănătoase? Investiţiile străine, dar şi acelea să nu meargă numai în mall-uri ci cu preponderenţă în infrastructură, şi fondurile europene. În urmă cu doi ani, când criza de-abia îşi arăta colţii, guvernatorul BNR vedea un motiv de confort în faptul că „nu suntem aşa dependenţi de exporturi” şi prevestea revenirea pe creştere, dar astăzi pledează pentru stimularea producţiei de export. După doi ani în care economia s-a scufundat în recesiune şi a ajuns să se bazeze tocmai pe exporturi, agricultura n-a ajutat prea mult, iar încrederea s-a topit, reţeta arată complet altfel, chiar dacă are tot trei ingrediente: stimularea muncii, stimularea muncii, stimularea muncii!
Ce ar fi de făcut astăzi în opinia lui Isărescu? Investiţii şi crearea de locuri de muncă, vine răspunsul. Cine să investească, pentru că străinii nu se grăbesc? Şi din ce? La sfârşitul lunii ianuarie 2011 creditul privat în lei – despre care BNR zicea că ar vrea să fie încurajat de bănci – a ajuns la o scădere anuală record de 10,5% în termeni reali. România nu a fost foarte atractivă pentru nerezidenţi în 2010, investiţiile străine directe scăzând cu aproximativ 25% faţă de 2009, iar semnalele pentru 2011 nu  prea sunt favorabile. „Adevărata revenire a economiei trebuie să aibă la bază investiţiile şi atragerea fondurilor europene”, spune profesorul de economie Daniel Dăianu. Dar Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a afirmat că România a absorbit până la finele anului trecut doar 1,9 miliarde euro din fondurile structurale puse la dispoziţie de UE, cu excepţia agriculturii, reprezentând doar 10% din totalul disponibil în programul 2007-2013.
Aşadar, România nu are prea multe surse la dispoziţie pentru a finanţa o creştere economică sustenabilă. Sursa cea mai importantă pe care trebuie insistat o reprezintă în acest an  fondurile europene. Aceasta este una dintre concluziile analiştilor şi bancherilor prezenţi la recenta dezbatere de la BNR cu tema „De unde ar putea veni creşterea economică şi în ce condiţii”. Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a arătat în acest sens că proiectele depuse pentru fonduri UE au o valoare totală estimată de 40 de miliarde de euro, din care s-au contractat 7.000 de proiecte, estimate la 15 miliarde de  euro, şi s-au semnat  5.000 de proiecte, în valoare de circa 10 miliarde de euro. Să sperăm că, în mare parte, acestea vor fi aprobate pentru investiţii în infrastructură şi în agricultură (de unde papă toţi românii) şi nu pentru tot felul de săli de sport sau parcuri de distracţie la sate… Ca o concluzie la toate aceste păreri exprimate s-ar putea spune că este nevoie de o reluare a creşterii economice pe baze sănătoase, care să nu mai creeze dezechilibre externe, dar şi interne.  Şi mai este nevoie, am spune noi, de măsuri urgente guvernamentale care deopotrivă să ducă atât la asigurarea de facilităţi în ceea ce priveşte creditarea agenţilor economici, cât şi la scăderea fiscalităţii în domeniu.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI