Unii pleacă din ţară pe timpul iernii, alţii dorm cu caloriferul în braţe

Auzim că directorii de agenţii, regii şi companii ale statului au iar liber la salarii nesimţite, după ce, o perioadă, ajunseseră de la sume de 25.000-30.000 de lei lunar, la 4.500 de lei lunar. Asta în ciuda faptului că nu înregistrează cine ştie ce performanţe în instituţiile pe care le conduc. Dar nu acesta este subiectul pe care vreau
să-l aduc în atenţia dumneavoastră, ci inechitatea socială. Pentru că în timp ce un astfel de director va câştiga din nou zeci de mii de lei lunar, angajaţii cu salariu minim pe economie (670 de lei în mediul privat şi 705 lei pentru bugetari) şi amărâţii de pensionari sunt condamnaţi să ducă o viaţă de mizerie. Şi măcar angajaţii sunt oameni în putere, mai pot face câte ceva (chiar şi bugetarii), se mai descurcă cumva. Dar pensionarii? Oare cum supravieţuiesc pensionarii, domnilor? Cei mai mulţi ajung să se împrumute de unde pot în perioada iernii, renunţă la hrană şi la medicamente ca să-şi plătească facturile… au ajuns după o viaţă de muncă sclavi oropsiţi în ţara pe care au construit-o cu mâinile lor! Cazurile asupra cărora am putea să ne aplecăm sunt nenumărate, dar eu dau doar două exemple, ca să vedeţi ce tehnici de supravieţuire folosesc pensionarii.
Primul caz este cel al Mariei Şerban, 65 de ani, din Sebeş, bolnavă de diabet şi de cancer la colon. Despre această femeie greu încercată de soartă am mai scris şi cu alte prilejuri. Ea a plecat în Spania acum câţiva ani, ca să muncească pentru nepoţii ei. Acolo s-a îmbolnăvit, a fost operată de către medicii spanioli şi după aceea medicii au pus mână de la mână, din buzunarul propriu, au strâns o sumă de bani şi au trimis-o înapoi în ţară. Această dramă a fost pentru biata femeie şansa supravieţuirii ei. Având o pensie de mizerie (acum i s-a schimbat şi încadrarea în alt grad de handicap, deşi ea nu mai vede aproape deloc şi nu se poate deplasa singură) în timpul iernii ar muri de foame şi de frig, singură, în casă. Norocul ei dat de la Dumnezeu, fără îndoială, a fost tocmai operaţia pe care a suferit-o în Spania: a intrat în evidenţele medicilor spanioli, care o cheamă anual la control, uimiţi şi ei că această femeie, căreia nimeni nu-i mai dădea nicio şansă, încă trăieşte. Acolo, în fiecare an, când vine iarna, Maria Şerban se refugiază. O perioadă stă în spital, unde medicii au ajuns să o cunoască, iar în rest la nişte cunoştinţe. De menţionat că în fiecare an, pentru a pleca în Spania, ea este ajutată cu bani de două persoane: directorul Terra Aster, dl. Andrei Barbu, şi primarul municipiului Sebeş, Liviu Mugurel Sârbu.
Spre deosebire de Maria Şerban, situaţia Angelei P., în vârstă de 75 de ani, din Aiud, este mult mai dificilă. Aceasta şi-a pierdut într-un proces casa în care locuia şi a ajuns să stea în chirie. Are mai multe boli cronice grave, printre care şi osteoporoză. Anul acesta, chiar acum câteva zile, am primit un telefon disperat din partea bietei femei: acolo unde locuieşte a fost debranşată de la reţeaua de gaz şi se încălzeşte cu un calorifer electric. Practic, doarme cu el în braţe… Desigur, asta înseamnă o factură mare la consumul de energie electrică. Şi biata femeie, după sărbători, a rămas şi fără bani de pâine. Ce înseamnă o factură „mare” pentru Angela P.? Înseamnă… 140 de lei! Comparaţi suma asta cu câştigul lunar al unuia dintre cei despre care pomeneam la începutul articolului şi veţi fi şi dumneavoastră revoltaţi, aşa cum am fost şi eu când am aflat că
d-na P. ar putea rămâne în curând şi fără caloriferul acela amărât. Anul trecut, în perioada de iarnă, ea a fost ajutată de Consiliul Judeţean Alba, prin Fondul „Solidaritatea” şi de Asociaţia „Caritas”. Anul acesta nu a mai făcut cerere la „Solidaritatea” pentru că nu se poate deplasa (în cazul osteoporozei un picior se poate rupe şi când te întorci în pat, de pe o parte pe alta). Mai mult decât atât, anul acesta nici „Caritas”-ul nu a mai ajutat-o. Nici măcar cu cumpărăturile. Ce va face? Nu ştim. Fără sprijinul dumneavoastră, sincer, însăşi viaţa acestei femei este pusă în pericol… Aşteptăm, aşadar, să fim contactaţi de dumneavoastră, pentru a-i acorda ajutor!
Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI