Un lot de 27 de kosoni din aur a fost recuperat de procurorii din Alba în colaborare cu autoritățile din Italia

Reprezentanții Ministerul Culturii, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Muzeului Naţional de Istorie a României au anunţat recuperarea din Italia a unui lot important dintr-un tezaur monetar dacic. În urma cooperării cu autorităţile italiene (Carabinieri per la Tutela del Patrimonio Culturale), au fost readuse în ţară a 27 monede de aur (stateri) dacice de tip Koson.

Potrivit unui comunicat de presă, lotul de monede din aur recuperat din Italia este alcătuit numai din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia.

”Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA”, spun reprezentanții Ministerului Culturii.

Până în prezent s-au desfăşurat 11 operaţiuni de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 şi două în 2013), având ca obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea convenţiei UNIDROIT, din Franţa, Elveţia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii şi Germania. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.024 monede de aur de tip Koson, 204 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 33 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2014.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

”Executarea unor cereri de comisie rogatorie internațională și recuperarea unor loturi monetare sustrase reprezintă acte de urmărire reglementate de Codul de procedură penală, efectuate în cadrul procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot în nici o situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie. Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul Biroului Patrimoniu al Direcţiei de Investigaţii Criminale, I.G.P.R., Inspectoratele de Poliţie ale Judeţelor Hunedoara şi Alba”, precizează reprezentantul PCA Alba Iulia.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI