Un grup de speologi, alături de familiile lor, au petrecut noaptea dintre ani în Ghețarul de la Scărișoara – FOTO

Un grup de speologi din mai multe oraşe ale ţării, alături de familiile lor, au petrecut noaptea dintre ani în zona turistică a peşterii Gheţarul de la Scărişoara.

Sărbătorirea trecerii în anul 2018 a fost organizata de un grup de speologi la intarea în “Sala Biserica”, în partea turistică a peşterii Gheţarul de la Scărişoara, din comuna Gârda de Sus, judeţul Alba. ”Aici la trecerea dintre ani a avut loc întâmpinarea noului an printr-o festivitate morală si sacră, prin ciocnirea unui pahar de şampanie şi îmbraţişări.

Speologi din Craiova, Timişoara, Arad, Bucureşti, Turnu Severin şi Gârda, alături de familii au sărbătorit trecerea în noul an în această cavitate cu speranţa ca noul an să aduca noi descoperiri de noi goluri subterane care să fie explorate şi cercetate.

Acest mod inedit de sărbătorire a revelionului ne-a fost insuflat de regretatul speolog şi profesor Dr Iosif Viehmann de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviţă Cluj (primul institut de speologie din lume, fondat în 1920 de Emil Racovita – parintele biospeologiei), care în urmă cu 2 ani a trecut la «Cele Veşnice».

Acesta împreună cu alţi cercetători ai Institutului de Speologie Emil Racoviţă şi apoi cu studenţii domniei sale a iniţiat aceasta tradiţie de întâmpinare a noilor ani în peşteri în urmă cu peste 35 de ani”, spune speologul şi medicul Christian Ciubotărescu, preşedintele asociaţiei ”Sfinx” din Gârda de Sus.

Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba. În prezent cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (I.S.E.R.) departamentul Cluj, – primul Institut de Speologie din lume, fondat de savantul român Emil Racoviţă în 1920 – continuă studierea acestei peşteri. Se fac studii ce vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 5000 de ani. În 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura gheţii în profunzime şi grosimea ei. Rezultatele preliminare ale cercetărilor arată ca „există grosimi diferite ale blocului de gheaţă între 11m şi 36m, astfel încât volumul blocului de gheaţă ar putea să depăşească 112.000 metri cubi”, susţine Bogdan Onac, directorul departamentului Cluj al I.S.E.R.

Astfel blocul de gheaţă din peştera Gheţarul Scăroşoara cu cei peste 120.000 metri cubi, din comuna Gârda, judeţul Alba, ar putea depăşi volumul blocului de gheţă din peştera Dobsinska din Slovacia care este între 107.000 şi 112.000 de metri cubi, care este considerat în prezent cel mai mare bloc de gheaţă subterană din lume. Rezultatele definitive vor fi publicate după ce vor fi finalizate toate calculele şi va fi finalizată proiecţia tridimensională a blocului de gheaţă.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI