Umblatul cu Iordanul sau crucea: Ce semnificații are vechiul obicei creștin de Bobotează
Umblatul (mersul) cu Iordanul sau crucea: Ce semnificații are vechiul obicei creștin de Bobotează
Anual, pe data de 6 ianuarie se sărbătorește Botezul Domnului sau Boboteaza, zi care amintește de Botezul Domnului Isus în apa Iordanului de către Ioan Botezătorul. Una din cele mai importante sărbători ale începutului de an, aceasta păstrează încă o mulțime de tradiții și obiceiuri.
După obiceiul creștinesc și strămoșesc, în zilele premergătoare Bobotezei, slujitorii Sfintelor Altare merg la casele creștinilor cu Iordanul pentru a vesti minunea Botezului Domnului Nostru Iisus Hristos.
Mersul cu Iordanul este o veche rânduială bisericească şi presupune sfinţirea caselor credincioşilor ortodocşi şi catolici. Însoţiti de alţi slujitori ai bisericii, preoţii pornesc acest ritual încă din prima zi a anului, astfel încât până în ajun de Bobotează să poată vesti botezul Mântuitorului şi pentru a binecuvânta casele tuturor enoriaşilor.
Cu prilejul acestei vizite pastorale, cu ajutorul unui mănunchi de busuioc cufundat în vasul cu apă sfinţită, preoţii stropesc prin casă şi îi binecuvântează pe toţi membrii familiei, lucrurile pe care aceştia le folosesc, dar şi întreaga gospodărie. În tot acest timp, preotul ţine în mâna dreaptă crucea şi cântă Troparul Bobotezei:
„În Iordan botezându-Te, Tu Doamne, închinarea Treimii s-a arătat, că glasul părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te şi Duhul, în chip de porumb, a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ţie”.
CITEȘTE ȘI: Minunea de Bobotează: Apa râului Iordan curge invers. Venirea lui Hristos întoarce cursul Lumii, al Istoriei, de la Moarte la Viață
Gospodăria este binecuvântată, iar fiecare gazdă primește un firișor de apă sfințită din căldărușa dascălului și un fir de busuioc din buchetul preotului. Apa sfințită se păstrează, tradiția spunând că are puteri miraculoase și că este vindecătoare de boli.
Preotul trebuie să stea măcar puțin la fiecare casă, spunându-se că altfel la fetele din casă nu vor veni pețitorii. Înainte gazdele pregăteau pentru sosirea preotului o masă plină cu bucate, neapărat de post. Între felurile tradiționale pentru această zi se numără grâul fiert cu miere și nucă, vărzările sau plăcintele cu ceapă și julfă, prune fierte si colaci.
Citește și: Mesaje de Sfântul Ioan • Urări de Sfântul Ioan • Felicitări de Sfântul Ioan
Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului. Apa sfintita la biserica in aceasta zi si luata de credinciosi are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. Prin agheasma se intelege atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei. „Agheasma mare” se savarseste numai de Boboteaza, spre deosebire de „Sfintirea cea mica” a apei, care are loc in biserica in prima zi a fiecarei luni, iar in case, la sfestanie. Totodata, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie, altfel este necesara aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosita.
Initial, in Rasarit, Boboteaza era sarbatorita impreuna cu Nasterea Domnului. Din secolul al IV-lea a fost adoptata si in Biserica apuseana, fiind cunoscuta si ca „Sarbatoarea celor trei magi”. Tot atunci au fost despartite cele doua mari sarbatori: 25 decembrie fiind data stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnului, ca in Apus, si 6 ianuarie, pentru Boboteaza.
In traditia populara, dupa mersul cu Ajunul de Craciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu Chiralesa de Boboteaza, iar in unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfantul Ioan, atunci cand erau vizati doar cei care purtau numele sfantului. La Sfantul Ioan se incheiau sarbatorile de iarna, iar oamenii isi intrau in ritmul normal al lucrurilor si vremurilor.
Citește și: Calendar creștin: Cand pică Paștele ortodox și cel catolic în 2021. Sărbători de Paște în urmatorii ani. Când cade în anul: 2021, 2022, 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030
Sarbatoarea Bobotezei este cunoscuta atat in Biserica Ortodoxa, cat si in Biserica Romano-Catolica. Botezul Domnului este amintit inca din secolul al II-lea d.Hr de Sfantul Clement Alexandrinul si in secolul al III-lea de Sfantul Grigorie Taumaturgul. Incepand cu secolul al IV-lea, cuvantari dedicate acestei sarbatori gasim atat la parintii rasariteni, cat si la cei din Apus.
Sursa: hotnews.ro adevarul.ro ziartarguneamt.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Povestea fascinantă a locuitorilor „Ţării Moţilor”, oamenii dârzi din Ţinutul Aurului care i-au dat istoriei pe Horea şi Avram Iancu
Povestea fascinantă a locuitorilor „Ţării Moţilor”, oamenii dârzi din Ţinutul Aurului care i-au dat istoriei pe Horea şi Avram Iancu Povestea locuitorilor „Ţării Moţilor” este fascinantă. Moţii sunt o comunitate aparte care trăieşte în satele din ţinuturile înalte ale Munţilor Apuseni. Deşi în mod tradiţional moţii sunt consideraţi doar localnici ai câtorva sate din jurul […]
25 mai 1827: Petrache Poenaru brevetează, la Paris, “condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”, precursorul stiloului
25 mai 1827: Petrache Poenaru brevetează, la Paris, “condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”, precursorul stiloului Personalitate de o rară predilecţie pentru varii domenii, Petrache Poenaru este prezentat în lucrări enciclopedice drept „inventator, strălucit pedagog, ctitor al şcolii româneşti, luptător pentru dreptate socială şi naţională”. A făcut studii la Craiova, Bucureşti, Viena, Paris. […]
25 mai: Creștinii ortodocși celebrează a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul
25 mai: Creștinii ortodocși celebrează a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul Pe 25 mai este celebrată a treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Din Sfânta Scriptură aflăm că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naştere, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Amintim că […]