UE exploatată electoral

Nu mai este un secret pentru nimeni că entuziasmul cu care au primit românii intrarea ţării în Uniunea Europeană este înlocuit tot mai mult de euroscepticism. Vina ne aparţine aproape în exclusivitate nouă. Ei, nu nouă celor de rând, dar conducătorilor noştri: celor care au negociat condiţiile de aderare şi celor care au pus în practică ceea ce s-a negociat. Românilor nu li s-a explicat în anii anteriori aderării ce înseamnă de fapt Uniunea Europeană, care sunt regulile şi exigenţele. Accentul a fost pus pe ideea: „Aderăm la Uniunea Europeană, primim o grămadă de bani cu care ne vom rezolva problemele, va creşte nivelul de trai”. Da, dar în anumite condiţii! Încheierea fiecărui capitol de negociere era anunţată de guvernanţii vremii (negocierile au început în prima jumătate a anului 2000 şi s-au încheiat la sfârşitul anului 2004, deci pe parcursul guvernării Adrian Năstase) ca o mare victorie. Cât de „în genunchi”
s-a negociat apar exemple la tot pasul, dar cel mai evident dintre ele este cel al capitolului „Agricultură” care face ca subvenţiile pentru fermierii români să fie mult inferioare celor pe care le primesc agricultorii din statele vestice, mult mai dezvoltate. Or, în agricultură ne punem mereu speranţa pentru creşterea Produsului Intern Brut. Şi acum, când se discută noul buget al Uniunii Europene, de la Agricultură şi Coeziune îşi propun mai marii UE să facă economii.
Situaţia nemulţumeşte desi­gur România, dar ea a devenit nu un subiect de colaborare între premierul Ponta şi preşedintele Băsescu, ci unul de dispută. Iar pentru că ne aflăm în campanie electorală, el a devenit un subiect electoral. Dar nu este de mirare. România nu este primul stat în care poziţionările pro sau anti-europene au fost exploatate electoral. Durerea este că, pentru noi, acest fenomen prin care alte state au mai trecut şi cu care s-au obişnuit, se petrece în momente dramatice, de criză naţională şi globală. Dacă privim comentariile care vin dinspre beligeranţi, vedem că USL are ieşiri mai anti-europene în timp ce ARD este pro cu toată forţa. Şi astfel o dezbatere serioasă, de care depinde viitorul dezvoltării şi bunăstării noastre este transformată în ce ştim noi mai bine, o dispută pe contre şi declaraţii care mai de care mai flamboaiante, dar neargumentate. Pesimismului meu un optimist i-ar putea replica: Şi ce dacă ne taie din alocarea financiară, noi oricum am dovedit că nu putem să absorbim banii puşi la dispoziţie, deci tăierea nu ne afectează de fapt! Chiar aşa?

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI