Turismul în județul Alba se prăbușește. Antreprenor: „Cetatea e tăcută. Până când?”

Turismul în județul Alba se prăbușește: „Cetatea e tăcută. Până când?”

„Turismul în județul Alba se prăbușește. Cetatea e tăcută”, este constatarea mară a lui Cosmin Matieș, antreprenor în domeniul HoReCa. 

Citește și: Turismul din Alba, în cădere liberă: În mai 2025, în județ s-au cazat cei mai puțini turiști din Regiunea Centru

„Sunt născut aici. Trăiesc aici. Am investit aici!  De 22 de ani în Cetate. Am fost acolo de la început! În 2003 am făcut prima investiție privată în Cetatea Alba Carolina, când toți spuneau că e un pariu pierdut.  Am fost acolo când cetatea era un spațiu abandonat, plin de bălării. Am transformat-o în epicentru de cultură am organizat concerte, spectacole, am creat evenimente, am adus viață în zidurile tăcute. Am fost un exemplu de bune practici

Azi, sunt martorul decăderii acestui simbol, mă doare să văd cum acest simbol se degradează în tăcere, în lipsa unei direcții clare.

Stimați decidenți locali și județeni,

În numele antreprenorilor care, de peste două decenii, contribuie la identitatea turistică și economică a județului Alba, simt nevoia să trag un semnal de alarmă puternic și clar: suntem pe marginea colapsului turistic. Iar 2026 se anunță drept cel mai dificil an de până acum.

Într-un județ care se „mândrește” cu una dintre cele mai mari cetăți din Europa, cu peisaje naturale spectaculoase și cu stațiuni balneare cu potențial real, turismul e pe cale să dispară. Nu e un clișeu. Este o realitate dureroasă. Iar 2025, la fel ca ultimii ani, este unul extrem de slab pentru turismul din județul Alba, cu perspective și mai sumbre pentru 2026.

De ce? Pentru că deciziile administrative, lipsa de viziune și fuga de responsabilitate au devenit politică publică.

Avem birouri de turism județene și locale care funcționează doar pe hârtie, fără viziune, fără inițiativă, fără impact. În timp ce alte județe din Regiunea Centru performează. Aici nu există un plan turistic coerent, nu există o promovare serioasă națională / internațională, iar birourile de turism locale și județene sunt pur formale, fără rezultate.

Turismul nu e cheltuială. E investiție în comunitate. Creșterea numărului de turiști înseamnă mai mulți bani la bugetul local, mai mulți bani pentru promovare, evenimente, infrastructură. E un cerc virtuos, dar nimeni nu pare să-l vadă. Autoritățile preferă să aloce fonduri pe criterii opace și să se ascundă în spatele replicii: „Trebuie să vă implicați și voi!”

Ne-am implicat. Ne implicăm. Vrem să lucrăm împreună. Dar fondurile sunt la voi și nu vreți să le gestionăm împreună. Sunt banii contribuabililor, iar aceștia trebuie cheltuiți cu responsabilitate și să aducă plus valoare comunității.
Autostrada în loc să ne aducă turiști ne ocolește. Iar noi ne mințim că „merge și așa”. Nu, nu merge. Și nu va mai merge deloc dacă nu schimbăm ceva acum.

Reședința de județ a fost uitată de marile investiții în ultimii 20 ani de către Consiliul Județean, spre deosebire de Blaj, Ocna Mureș sau Sebeș. Și totuși, aceiași oameni care iau decizii locuiesc aici. De ce e Alba Iulia lăsată deoparte?

Într-un context în care se elimină voucherele de vacanță ( nu sunt pentru ele), TVA-ul crește, iar taxele pe mediul privat se înmulțesc, e absurd să credem că turismul mai poate funcționa „din inerție”. Nu doar că puterea de cumpărare a scăzut, dar evenimentele organizate în județ sunt prăfuite și neadaptate publicului de azi. Aceleași „festivaluri” de acum 10 ani, fără un gram de inovație.

Mai mult, renovarea porților Cetății, cu termen estimat de 5 ani, va afecta grav fluxul de turiști, fără să existe un plan de continuitate sau alternative temporare.

Creșterea costurilor cu alimentele, energia și materia primă este suportată în proporție de 60% de antreprenori. Doar 40% din creșteri pot fi transferate clientului. Deși din afară industria pare „atractivă”, din interior e o provocare zilnică să menții o locație funcțională, pare o industrie „profitabilă”, realitatea din teren este complet alta: marje tot mai mici și riscuri tot mai mari. Este un model nesustenabil.

Lipsa predictibilității fiscale și a sprijinului real pentru turism face ca multe afaceri locale să nu reziste anului 2026.

Ce ne lipsește?

1. Un master plan turistic pe 5–10 ani
2. Evenimente de anvergură, create pentru generația actuală de turiști.
3. Colaborare REALĂ între administrație și mediul privat. Nu doar întâlniri fără rezultate concrete.
4. Promovare profesionistă – în țară și în afara ei.
5. Un Minister al Turismului funcțional, nu un „apendice” în Ministerul Economiei.

Nu-l așteptăm pe Bolojan… așteptăm o reformă, eficientizare locală și județeană, o administrație conștientă de realitate. Fără, nu mai avem ce aștepta”, spune Cosmin Matieș.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI