Trei plăcuțe dacice de aur, descoperite în zona Abrud, vor fi scoase la licitație în 9 decembrie
Trei artefacte dacice de aur vor fi scoase la licitație de una dintre cele mai mari case de din România, în 9 decembrie. Numite Plăcuțele lui Bitus și incluse în categoria Tezaur, acestea sunt singurele vestigii de acest gen aflate într-o colecția privată. Au fost descoperite în primii ani ai secolului XX, în zona Abrud din județul Alba, cel mai bogat patrimoniu arheologic al țării și nucleu al descoperirilor istorice despre populația geto-dacă, cele trei plăcuțe clasate în categoria Tezaur sunt realizate prin turnare în matrițe din lemn și confecționate din aur, probabil aluvionar dată fiind puritatea foarte mare, de aproape 100%.
„Numite Plăcuțele lui Bitus datorită inscripției pe plăcuța votivă de mai mici dimensiuni (VOTU(M) UBE(R) BITUS), ceea ce s-ar putea traduce aproximativ prin Darul îmbelșugat (făcut de) Bitus (Bitus reprezintă unul dintre cele mai răspândite nume dacice, alături de Brisanus, Duda, Soia, Mucapa etc.), acestea sunt unice din mai multe perspective. Pe de o parte sunt singurele artefacte de acest gen aflate într-o colecție privată, iar nu într-una muzeală, dintr-un total de 14 astfel de plăcuțe votive din aur descoperite pe întreg teritoriul fostului Imperiu Roman, ce se întindea din Britania până în Egipt, acoperind cea mai mare parte a lumii civilizate. Însemnătatea acestora este uriașă pentru români, pentru că sunt singurele plăcuțe dedicate, la aproximativ patru generații de la cucerirea Daciei de către Traian, de un dac (iar nu de un roman, de un colonist al Imperiului sau de un negustor grec sau oriental, precum în celelalte cazuri), pledând pentru contopirea populației geto-dace cu cea a coloniștilor romani, întru formarea, în perimetrul Daciei Romane, a poporului român. Situația plăcuțelor din aur este rarisimă în rândul colecțiilor românești – și nu numai. Acestea au fost trecute din generație în generație, de la descoperirea lor de la sfârșitul sec. XIX și până astăzi, scăpând de-a lungul vremurilor, întâi înstrăinării, dat fiind statutul familiei care le-a păstrat, apoi, prin ascundere, naționalizării din anii comunismului. Toate cele trei artefacte fac parte din patrimoniul cultural național, fiind clasate în categoria Tezaur”, subliniază Casa Artmark într-un comunicat intitulat „Dreptul de preemțiune al statului din nou neexercitat”.
Artefactele pot fi admirate public în cadrul expoziției deschise la Palatul Cesianu-Racoviță din București, iar licitația va avea loc la Athénée Palace Hilton.
Sursa Caon.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
FOTO | Un gest mic pentru o bucurie mare, în Parcul Unirii din Alba Iulia: Vești bune pentru pasionații de șah și vârstnicii dornici de socializare
FOTO | Un gest mic pentru o bucurie mare, în Parcul Unirii din Alba Iulia: Vești bune pentru pasionații de șah și vârstnicii dornici de socializare În cursul zilei de vineri, 22 noiembrie 2024, mai mulți muncitori și-au pus la treabă iscusința, priceperea și îndemânarea cu scopul de a oferi pasionaților de șah din municipiul […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii