Transilvania și Munții Carpați, regiunile din România unde va fi cel mai avantajos de locuit în perspectiva crizei schimbărilor climatice

Transilvania și Munții Carpați, regiunile din România unde va fi cel mai avantajos de locuit în perspectiva crizei schimbărilor climatice

Specialiști în domeniul schimbărilor climatice au analizat țările și regiunile care ar urma să fie cel mai puțin afectate pe viitor și unde ar fi cel mai avantajos de trăit, din punct de vedere al efectelor resimțite. România nu stă deloc bine din punct de vedere al indicelui ND-GAIN (The Notre Dame Global Adaptation Initiative) care sintetizează vulnerabilitatea și rezistența unei țări la fenomenul schimbărilor climatice. Țara noastră se află pe locul 79 dintr-un total de 187 de state.

Primele locuri sunt ocupate de Finlanda, Norvegia și Elveția, iar pe ultimele trei poziții sunt plasate Eritrea, Republica Centrafricană și Ciad. Chiar înaintea României au fost clasate Tuvalu, Albania și Azerbaidjan, iar după țara noastră sunt Capul Verde, Serbia, Bosnia și Herțegovina. Ungaria se află în prezent pe locul 47, în timp ce Austria se află pe locul 10. De asemenea, Bulgaria se găsește în fața României, pe locul 57.

Indicele de țară ND-GAIN sintetizează vulnerabilitatea unei țări la schimbările climatice și la alte provocări globale, în combinație cu disponibilitatea acesteia de a-și îmbunătăți rezistența. Scopul său este de a ajuta guvernele, companiile și comunitățile să prioritizeze mai bine investițiile pentru un răspuns mai eficient la provocările globale imediate care urmează.

„Scorul de vulnerabilitate și cel de pregătire ale României o plasează în cadranul inferior al matricei ND-GAIN. Există încă provocări legate de adaptare, dar România este bine poziționată pentru a se adapta. România este a 89-a cea mai vulnerabilă țară și a 83-a cea mai pregătită țară”, susțin cei care au realizat clasamentul, coordonați de către specialiști de la Universitatea Notre Dame din Indiana – SUA. În metodologia utilizată pentru calcularea indicelui, riscul include numărul de populație și infrastructuri critice expuse riscului climatic. De asemenea, se cuantifică adaptabilitatea și sensibilitatea populației la diverse fenomene meteorologice extreme.

„De exemplu, atunci când se determină sensibilitatea la secetă, măsura în care sectoarele economice se bazează pe industriile mari consumatoare de apă (agricultură, transport pe apă, minerit, utilități publice) este un aspect important. Pentru clasificarea finală, pe lângă evaluarea nivelului de risc, este posibil să fie evaluat nivelul de pregătire al țării date pentru efectele schimbărilor climatice – cât de pregătită este din punct de vedere economic, guvernamental și social.

De exemplu, chiar și fără efectele schimbărilor climatice, Japonia este expusă în mod regulat la dezastre naturale, dar conform indicelui ND-GAIN, se află pe locul 17 dintre toate țările lumii. Acest lucru se datorează faptului că țara are un istoric dovedit de adaptare”, afirmă Bogdan Teodorescu, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Zonele cele mai avantajate climatic

În România, proiecțiile climatice indică Oltenia, Muntenia și Dobrogea ca regiuni în care vor fi observate secete mai frecvente și mai severe. Acest lucru înseamnă că Transilvania și Munții Carpați, regiuni în care proiecțiile climatice indică temperaturi mai blânde în comparație cu zonele joase, ar putea fi regiunile unde se vor resimți cel mai puțin efectele schimbărilor climatice.

„Sunt considerații generale bazate pe proiecții climate, dar factorii locali, cum ar fi infrastructura, condițiile socio-economice și planificarea urbană, ar trebui, de asemenea, luați în considerare atunci când decidem unde să locuim. Există o serie de factori pe care îi putem lua în considerare atunci când evaluăm impactul potențial al schimbărilor climatice asupra diferitelor regiuni din România.

Știm că schimbările climatice pot duce la creșterea nivelului mării, crescând astfel riscul de inundații și ducând la eroziuni în zonele de coastă. Prin urmare, regiunile și orașe situate de-a lungul coastei Mării Negre, cum ar fi Constanța, pot fi vulnerabile la creșterea nivelului mării. Schimbarea regimului precipitațiilor poate influența disponibilitatea apei. Unele regiuni, cum ar fi de exemplu bazinul Dunării, pot fi mai susceptibile la modificări ale resurselor de apă deoarece se modifică atât precipitații, cât și cantitățile de apă rezultate din topirea zăpezii”, completează Bogdan Teodorescu.

Potrivit acestuia, un impact important al schimbărilor climatice va fi asupra agriculturii. „În acest caz, regiunile cu practici agricole diversificate din Banat și Moldova sunt mai bine poziționate pentru a face față condițiilor în schimbare. Însă pentru regiunea Moldovei se anticipează că va crește numărul furtunilor cu grindină de mari dimensiuni și al celor care produc vânt intens.

Această creștere va fi observată pentru întreg teritoriul României, dar regiunea de nord-est a României va înregistra potențial creșterea cea mai mare. Pentru regiunea de sud a României este proiectată o creștere a numărului, duratei și intensității valurilor de căldură”, mai afirmă cercetătorul.

Cele mai sigure regiuni din punct de vedere geografic ar fi cele unde perioadele cu vreme blândă sunt frecvente, riscul de evenimente meteorologice extreme este scăzut iar zona este cu mult deasupra nivelului mării. Vremea blândă, nu prea caldă, nici prea rece, nici prea umedă sau ploioasă, adică pur și simplu plăcută, a fost caracterizată de următoarele valori: temperatura maximă zilnică este între 18 și 30 de grade C, precipitaţiile zilnice nu depăşesc 1 mm și temperatura punctului de rouă (când aerul devine saturat la presiune constantă) este de 20 de grade C.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI