TICHETELE de MASĂ impozitate, într-o Românie cu salarii mici. Statul, disperat să aducă cu orice preț bani la buget

TICHETELE de MASĂ impozitate, într-o Românie cu salarii mici. Statul, disperat să aducă cu orice preț bani la buget

Tichetele de masă, un privilegiu sau un sprijin financiar pentru cei cu venituri mici? Întreabă, punând pe tapetul social și economic al României contemporane, profesorul Cristian Păun din cadrul Academiei de Studii Economice București, originar din județul Alba.

Citește și: Tichete de masă 2024 | Cu cât crește valoarea tichetelor din octombrie 2024. Diferența te va șoca

„În disperarea lui de a aduce bani la buget, statul începe să acționeze tot mai haotic și să rateze esențialul în politicile publice, mai ales cele sociale. Totul dublat de un populism costisitor și falimentar, specific perioadelor electorale din România. O țară care a ajuns azi cea mai săracă din Uniunea Europeană.”, afirmă Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice București, originar din județul Alba.

„Tichetele de valoare (mai ales cele de masă sau cele sociale) sunt foarte eficiente în implementarea politicilor publice. Într-o țară cu salarii mici și foarte mici, masa caldă pentru cel care muncește zi de zi (mai ales în condiții grele de muncă) este esențială. Ar trebui să fie suportată de angajator. Care o poate suporta deductibil fiscal integral externalizând-o la un terț sau organizând în regie proprie acest lucru (cu riscurile aferente legate de siguranța alimentară, spațiu adecvat etc.). În ambele situații, deducerea fiscală este 100%. Când vine vorba de forma cea mai comodă de a organiza acest lucru, tichetele de masă, statul nu mai acordă deducerile fiscale. Încep să fie aplicate impozite (10%) și, culmea, contribuții la sănătate. De ce? Știm de ce… Evident, aberant și stupid. Cu o mână dai, cu o mână iei. Plimbăm resurse de colo, colo.” , notează profesorul universitar în ce mai recentă intervenție.

Citește și: Cifrele dezastrului: Ucraina bate România la creștere economică și inflație. Cristian Păun: ”Zici că noi suntem în plin război cu rușii”

„Deficitul excesiv al bugetului de stat devine o problemă tot mai complicată pentru România, cu fiecare amânare a măsurilor de corecție care se impun. România are deficit excesiv din 2019 și tot mai puțin spațiu fiscal și soluții la îndemână. Din păcate, nu mai există o soluție magică. Nu mai putem opta pentru o singură soluție sau un singur tip de abordare pentru a putea corecta rapid și semnificativ acest dezechilibru macroeconomic. Nu ne mai permitem acest lucru, nu mai avem spațiu fiscal necesar. Din păcate, corecțiile trebuie făcute și trebuie făcute urgent, având în vedere efectele directe pe care le are deficitul bugetar: presiune inflaționistă, presiune pe dobânzi, presiune pe deficitul comercial, creșterea gradului de îndatorare etc.”, se menționează în cea mai recentă contribuție editorială a profesorului universitar ASE București.

Citește și: Profesorul universitar, Cristian Păun, avertisment pentru români: Riscăm să ajungem în situația de faliment a Greciei. Traiectoria este aceeași!

„Sub o presiune enormă (internă și externă), acțiunile guvernamentale din prezent sunt luate disperat și crispat, având tendința să sacrifice o serie de politici sociale care s-au dovedit a fi de succes în ultimii ani (mai ales ca răspuns la crize de diferite tipuri) și care sunt extrem de importante într-o țară care se află de ani buni la coada clasamentelor în Uniunea Europeană privind bunăstarea și condițiile de viață. Un exemplu în acest sens îl constituie cazul tichetelor de valoare, între care se remarcă tichetele de masă.

În studiile de impact care s-au realizat în România pe efectele macroeconomice ale tichetelor de valoare (cele mai importante dintre ele sunt tichetele de masă, dar între ele regăsim astăzi și tichetele de vacanță, tichetele cadou, tichetele sociale, etc.) s-a dovedit deja efectul pozitiv asupra formării PIB, efectul lor de antrenare evident, influența lor directă și indirectă asupra ocupării forței de muncă sau valorii adăugate. Pe lângă aceste efecte pozitive macroeconomice evidente, nu trebuie pierdut însă din vedere efectul lor social.

În condițiile în care tot mai mulți salariați sunt plătiți cu salariul minim pe economie, prezența tichetelor de valoare devine tot mai importantă, completând veniturile mici pentru cea mai mare parte dintre ei. În condițiile în care există foarte puține facilități fiscale pentru veniturile de natură salarială și impozitarea veniturilor salariale este una foarte ridicată (locul 6-7 în Uniunea Europeană la contribuțiile pe salarii cumulate angajat-angajator), tichetele de valoare rămân un vehicul important în ansamblul politicilor publice adresate celor cu venituri mici și foarte mici. În prezent, 4 milioane de angajați (dintr-un total de circa 6 milioane de angajați) sunt beneficiari ai tichetelor de valoare (cele mai multe fiind tichetele de masă), 7 din 10 angajați considerând că aceste tichete de masă sunt o componentă indispensabilă a pachetului salarial. 90.000 de angajatori (o bună parte din ei fiind în mediul privat) folosesc cu succes aceste tichete de valoare, 9/10 din angajatori apreciind ca vitale avantajele fiscale în acordarea acestor tichete de valoare.

Dinamica tichetelor de valoare și structura acestora este într-o vădită schimbare (Tabelul 1). După cum se poate observa, începând cu 2022, nu mai avem tichete de valoare pe format hârtie. Furnizorii de tichete de valoare au digitalizat integral acest tip de facilitate fiscală / socială îmbunătățind atât accesul la aceste resurse cât și costurile de operare. În plus, observăm faptul că tichetele de masă rămân dominante între tichetele de valoare, cu un volum total de 8 ori mai mare decât tichetele de vacanță. În plus, observăm o creștere constantă a valorii tichetelor culturale, tichetele cadou având o evoluție constantă în ultimii ani (dacă ar fi să luăm în calcul și inflația, aici vorbim de o scădere evidentă a importanței acestora între facilitățile ce pot fi oferite angajaților de către angajați în anumite condiții fiscale mai avantajoase).”, completează profesorul Cristian Păun în publicația mai sus amintită.

Citește și : Profesorul universitar, Cristian Păun: „Toți care susțin că Zona Euro nu este pentru noi, sunt anti-români și anti-europeni. Ne vor în afara lumii civilizate”

„Piața totală a tichetelor de valoare se îndreaptă spre 20 miliarde de lei / an (circa 4 miliarde de euro estimat pentru 2024). Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, 2024

Din păcate, nu putem aprecia că statul este un mare susținător al acestor tichete de valoare care, în opinia sa (din ultima perioadă), generează tratament fiscal diferențiat sau generează excepții de la regulile fiscale cu impact bugetar negativ ce trebuie rapid corectate. Ca atare, în ultimii ani, tichetele de valoare au început să fie tratate tot mai nediferențiat (ca regim fiscal), în ansamblul veniturilor salariale, începând să piardă rând pe rând aproape toate avantajele fiscale care le fac atractive și eficiente ca instrumente de politică socială. De exemplu, în cazul tichetelor de masă, ele au devenit impozabile, atât ca impozit pe venit (10%), cât și impozabile pentru contribuție la sănătate (10%). Adică, statul ia 20% din valoarea tichetelor de masă (și a altor tichete de valoare) în momentul de față. Acest lucru le face extrem de neatractive și valoarea lor ca instrument de politică socială începe să scadă semnificativ. Atât ca venit distribuit ca salariu (în loc de tichete de masă), cât și ca alternativă pentru antreprenori de a asigura masa pentru angajați în regie proprie (activitatea de catering fiind deductibilă fiscal 100%, ca și cheltuială cu terții). Rolul tichetelor de masă este extrem de clar: asigurarea unei mese pentru angajați pe timpul zilei de muncă, masă care să nu fie plătită din veniturile nete ale angajatului, ci care să fie suportată de angajator. Cum masa organizată în regie proprie de angajator este deductibilă fiscal 100%, nici tichetele de masă nu ar trebui încărcate cu niciun impozit (nici pe venit, cu atât mai mult ca și contribuție la sănătate). Cele mai multe țări europene tratează fiscal tichetele de valoare (mai ales cele de masă) în mod corect din punct de vedere fiscal. Cel mult le încarcă cu impozit pe venit, în niciun caz nu le încarcă și cu contribuția la sănătate. Cu atât mai mult cu cât angajatul, mâncând zilnic o masă caldă și potențial sănătoasă, se ține departe de sistemul medical și are complicații medicale mult mai puține.

Orice încărcare suplimentară de impozite a acestor tichete de valoare le scoate complet în afara a ceea ce reprezintă ele, atât pentru angajatori, cât și pentru angajați. Pentru angajatori (vorbind de tichetele de masă mai ales) sunt o alternativă la organizarea mesei pentru angajați în regie proprie (cantină proprie sau externalizarea serviciului către o firmă specializată de catering). Pentru angajați, sunt o alternativă la a-și plăti masa de prânz din venitul salarial (foarte mic, la cei mai mulți tot mai apropiat de salariul minim).

Aceste tichete de valoare rămân instrumente de politică socială importante și nu cu ele ar trebui să înceapă eforturile guvernului de a corecta finanțele publice. Ele așa trebuie să rămână (instrumente eficiente de politică socială), ele așa trebuie tratate din punct de vedere fiscal, așa ar trebui promovate și folosite. Statul trebuie să apere principiile din spatele acestor instrumente de intervenție care s-au dovedit de succes și care și-au dovedit efectul de antrenare pentru dinamica PIB. Trasabilitatea lor foarte bună, țintirea cu mare eficiență a problemelor sociale cu ajutorul lor, limitările posibile cu privire la utilizarea fondurilor publice alocate prin politicile sociale vizate de aceste tichete de valoare precum și digitalizarea lor totală le recomandă în continuare pentru tot ceea ce întreprinde statul în plan social.

O economie cu probleme sociale precum cea a României (printre cele mai sărace din UE, cu mari dezechilibre sociale) are cu atât mai mult nevoie de aceste instrumente, de preferință exonerate de povara fiscală de orice fel, pentru a maximiza efectele și pentru a atinge cât mai bine obiectivele din spatele acestora. România nu-și permite să înrăutățească și mai mult regimul fiscal al acestor tichete de valoare. Dimpotrivă, regimul fiscal trebuie, mai degrabă, relaxat, eliminând pe cât se poate, gradual, toate aceste poveri fiscale cu care au fost încărcate tichetele de valoare în ultima perioadă, mai ales tichetele de masă, tichetele culturale sau tichetele sociale (contribuția la sănătate, impozitul pe venit). În plus, alte politici publice ar trebui să fie mai mult bazate pe aceste tichete de valoare: de exemplu, protejarea consumatorului vulnerabil de gaz și energie ar putea să se facă prin acest tip de facilitate.”, afirmă în concluzie profesorul universitar originar din județul Alba.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI