Teodor Atanasiu: ”Până când Alba Iulia va fi desemnată capitală regională, trebuie să o considerăm noi înşine astfel!”

Interviu cu Preşedintele PNL Alba, senatorul Teodor Atanasiu

– Domnule senator, toată lumea vorbeşte despre regionalizare şi despre stabilirea locaţiei capitalei de regiune, ca şi despre cine şi cum va conduce Regiunea. Dumneavoastră aţi îndemnat lumea la calm, dar v-aţi exprimat deschis poziţia că acest lucru, dacă nu se va face în 2013, nici n-o să se mai realizeze prea curând. Care este, de fapt, stadiul în care se află acest proces?
– În primul rând ar fi bine să începem cu începutul. Prin Programul de Guvernare 2013-2016, USL a prevăzut, în capitolul ”Dezvoltare şi Administraţie”, demararea procesului de regionalizare şi continuarea procesului de descentralizare administrativă şi financiară. Aceste procese sunt necesare pentru a întări legitimitatea autorităţilor publice locale, pentru ca acestea să-şi îndeplinească obiectivele şi pentru modernizarea societăţii româneşti. Cred că întreaga societate românească este convinsă că descentralizarea şi constituirea regiunilor vor conduce la diminuarea dezechilibrelor care există acum între regiuni şi între zonele din interiorul fiecărei regiuni. În plus, trebuie să încheiem cu vechiul centralism şi să transferăm competenţele şi politicile sectoriale de la Guvern către nivelul regional, ca să stimulăm iniţiativa, valorificarea resurselor specifice fiecărei regiuni şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor nerambursabile. Stadiul în care suntem acum este de colectare a informaţiilor, în vederea pregătirii procedurii de modificare a Constituţiei şi a pachetului legislativ care să asigure eficienţa acestei reorganizări administrative prin regionalizare. Şi de aceea susţin că, dacă nu vom perfecta acest proces acum, într-un an electoral cum este 2014 va fi mai greu, dacă nu chiar imposibil, în timp ce din 2015 încolo deja ne apropiem de termenul limită al programului propus, deoarece începând cu 2016 aceste regiuni ar trebui să fie complet funcţionale. Practic, tranziţia nu poate dura prea mult şi nici nu poate fi amânată!

– Toată lumea vorbeşte de principii în acest proces. Care sunt cele mai importante, pe care USL intenţionează să deruleze procesul regionalizării?
– Conform Memorandumului adoptat în şedinţa de Guvern în 19 februarie, în primul rând vorbim de principiul subsidiarităţii, ce presupune aducerea competenţelor cât mai aproape de cetăţean, respectiv transferul de atribuţii de la ministere către regiuni şi administraţia locală, dar şi despre principiul asigurării resurselor integrale exercitării competenţelor transferate, adică finanţarea întregului proces, dar şi a noilor responsabilităţi transferate. Aceste principii completează nu numai responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, dar şi stabilitatea procesului, predictibilitatea şi transparenţa acestuia, ca şi asigurarea furnizării echitabile a serviciilor publice către cetăţeni, în condiţiile cheltuirii eficiente a fondurilor publice.

– Bine, dar ce se doreşte, de fapt, prin crearea acestor regiuni?
– În primul rând, ceea ce am prevăzut în Programul de Guvernare, respectiv dezvoltare economică şi gestionarea cât mai eficientă a fondurilor europene. Apoi, este evident că regiunile vor şti să se implice în modernizarea infrastructurii, fie că vorbim de drumuri regionale, aeroporturi de interes regional, sănătate, asistenţă socială, mediu şi toate celelalte probleme. Nu în ultimul rând, se va putea valorifica şi optimiza producţia agricolă şi se va promova mai eficient turismul, mult mai bine decât de la nivelul unor ministere. Este important şi faptul clarificat în acelaşi Memorandum de care vorbeam, respectiv că procesul de descentralizare nu va duce la desfiinţarea judeţelor, dar va transfera majoritatea serviciilor publice din judeţe către instituţii de interes local aflate în coordonarea autorităţilor locale.

-Şi cum se va face acest lucru?
– Prin trei procese legislative şi administrative, totodată. Prima dată, aşa cum am zis, vom revizui Constituţia. Apoi vom pregăti cadrul normativ necesar organizării şi funcţionării regiunilor. În fine, se va pregăti pachetul de legi pentru descentralizarea competenţelor către regiuni, judeţe, municipii, oraşe şi comune. Practic, Memorandumul a şi stabilit câteva măsuri organizatorice pentru definirea viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale. La nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a fost constituit Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), format din trei grupuri de lucru, respectiv o echipă de 10 personalităţi din mediul academic, un grup de lucru format din aleşi locali şi demnitari şi un grup de lucru al societăţii civile. CONREG trebuie să propună profilul viitoarelor regiuni. Asta înseamnă că încă nu este stabilit numărul de regiuni şi componenţa acestora, respectiv câte şi care judeţe vor intra într-o anumită regiune, dar este foarte clar că punctul de pornire al discuţiei este de la actualele regiuni de dezvoltare de nivel european NUTS II, care au acum doar rol statistic.
Pe lângă activitatea CONREG avem şi un Comitet Tehnic Interministerial pentru Regionalizare-Descentralizare (CTIRD), care este condus de viceprim-ministrul Liviu Dragnea şi care trebuie să stabilească toate competenţele palierelor administrative. Asta înseamnă că acest Comitet va fi alcătuit din reprezentanţi, inclusiv la nivel de ministru, sau secretari de stat, din ministerele implicate în procesul de descentralizare. Premierul va nominaliza fiecare membru al CTIRD, în timp ce MDRAP va înfiinţa un Secretariat tehnic pentru a sprijini activitatea CNREG şi CTIRD.

– Iar pe lângă aceste organisme, PNL are şi o Comisie paralelă de regionalizare, condusă de noul prim-vicepreşedinte Klaus Johannis, de la Sibiu şi în care l-aţi propus ca membru şi pe vicepreşedintele PNL Alba, Simion Creţu…
– Nu este vorba de nici un paralelism. Comisia pe care o conduce Klaus Johannis, primarul Sibiului şi prim-vicepreşedinte al PNL, este una politică, constituită la nivelul partidului nostru, care va elabora un punct de vedere care reprezintă PNL-ul. Evident că în etapa următoare noi vom intra în discuţiile generale din USL cu aceste abordări pe care le pregătim. În plus, domnul Creţu este cel mai bun specialist pe problemele dezvoltării regionale pe care îl are acum Regiunea Centru, cu atât mai mult cu cât ocupă funcţia de director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru. Este foarte posibil ca aceste Agenţii să preia pe viitor unele responsabilităţi importante la nivel regional, împreună cu specialiştii din prefecturi, sau din alte agenţii guvernamentale.
Dar acum, Comisia PNL pentru regionalizare a discutat doar despre necesitatea de a se crea regiuni în România. Este nevoie de aceste regiuni fiindcă suntem o ţară din Uniunea Europeană. Europa de astăzi este o Europă a regiunilor. Dacă dorim să fim parte din această Europă, este nevoie de regiuni. Comisia liberală, despre ale cărei prime opinii domnul Johannis a precizat că încă nu sunt însuşite de conducerea partidului, a propus să se lucreze în două etape, prima etapă urmând a se finaliza până la 1 ianuarie 2014, să se introducă noţiunea de regiune în Constituţie, să se stabilească care sunt regiunile şi să înceapă să funcţioneze pentru a atrage fonduri europene. Ches­tiunea privind definirea regiunilor nu a făcut obiectul dezbaterii iniţiale, fiindcă este necesară o pregătire temeinică a conceptului, care trebuie dezbătut în cadru larg şi care va mai fi abordată în următoarele sesiuni. Totuşi, pentru că ştiu că presa speculează orice informaţie, la prima întâlnire a Comisiei liberale pentru regionalizare s-a pus şi problema cine va conduce aceste regiuni în perioada de tranziţie. Propunerea care a întrunit majoritatea a fost ca această conducere să se facă prin rotaţie până la alegeri. Practic, tot aşa cum sunt conduse acum Consiliile pentru Dezvoltare Regională, de la nivelul actualelor regiuni de dezvoltare.
Concret, credem că regiunile trebuie stabilite până la 1 ianuarie 2014, de atunci începe perioada de tranziţie până când se fac alegeri. Când va fi asta, rămâne de discutat, sunt mai multe variante, dar nu a fost avansată nicio variantă, deşi o oarecare conexiune cu alegerile locale din 2016 s-a făcut, cu atât mai mult cu cât regiunile nu vin să întărească un sistem centralizat, ci vin să descentralizeze şi atunci sunt mai degrabă de interes local. Discuţiile rămân deschise şi ce va mai fi, vom vedea…

– Dar există temeri că acest proces va încetini absorbţia fondurilor europene şi se pune în pericol viitoarea perioadă de programare, 2014-2020!
– Atât în Memorandumul Guvernului cât şi după părerea noastră, a PNL, considerăm că aceste regiuni sunt structurile care vor absorbi mai bine fondurile europene. Pe de altă parte, la nivel politic, considerăm că este imposibil să se elaboreze toată legislaţia pe regionalizare până la 1 ianuarie 2014. Nici n-ar fi bine, fiindcă timpul este pur şi simplu prea scurt. Această perioadă de tranziţie, până în 2015-2016, ne dă un respiro şi ne dă timpul necesar pentru elaborarea unei legislaţii coerente şi care ţine cont de toate aspectele. Este adevărat că există propunerea ca actualele 8 regiuni de dezvoltare NUTS II să obţină mai multă putere, fiind conduse de consilii regionale, ce vor avea în frunte câte un preşedinte de regiune. Consiliile judeţene îşi vor păstra forma administrativă, iar alături de guvernul central vor fi transferate competenţe şi personal către regiuni. Aceasta este o propunere de lucru, dar mai sunt şi altele. În orice caz, este evident faptul că, dacă dorim să concretizăm procesul regionalizării, trebuie să avem regiunile pe 1 ianuarie 2014 pentru a intra cu ele în exerciţiul bugetar european 2014-2020. Pe de altă parte, la nivelul PNL credem că este improbabil să se elaboreze toată legislaţia aferentă şi toate clarificările necesare până la aceeaşi dată. Acest fapt alimentează circumspecţia mea cu privire la finalizarea acestui proces, de care vorbeam la începutul discuţiei noastre.

– În fine, o ultimă problemă. Cea mai importantă pentru oameni. Unde va fi capitala viitoarei regiuni în care intră şi judeţul nostru? La Alba Iulia?
– Este posibil. Este posibil însă şi în altă parte, aşa cum este posibil nici să nu existe, cel puţin în prima fază, un oraş care să fie considerat capitală. Actualele discuţii nu sunt rele, dau o şansă oraşelor, judeţelor, să arate care sunt punctele lor forte. Alegerea capitalei de regiune, dacă va fi una, nu este un element prioritar şi asta nu trebuie să pună presiune asupra elaborării procesului care duce la regionalizare, care în definitiv trebuie să fie însuşită de toţi.
Este clar că noi, cei din Alba Iulia, am dori ca oraşul nostru să devină capitală. Am şi demarat runde de discuţii şi facem lobby pentru asta. La fel fac şi cei din Braşov, la fel face municipiul Sibiu şi la fel fac târgu-mureşenii. Până la urmă este o competiţie bună.
Noi, la Alba Iulia avem argumente istorice, avem argumentul disponibilităţii de spaţii în zone centrale, avem argumentul resurselor umane. Cred că acesta din urmă este decisiv. Trebuie să se ştie că acum la Alba Iulia funcţionează opt instituţii de nivel regional, importante atât pentru implementarea fondurilor structurale, dar şi din alte puncte de vedere. În aceste organisme lucrează peste 400 de salariaţi, dintre care peste 70% au o experienţă de peste cinci ani. Asemenea oameni vor fi decisivi în viitoarea structură regională, care nu poate porni fără specialişti de calitate. Avem, deci, multe avantaje, dar avem şi câteva mici dezavantaje, pe care cred că, în consens politic, le putem depăşi. Alba Iulia a mai fost şi merită să fie capitală regională. La fel stă situaţia, însă, şi cu alte municipii mari din actuala Regiune Centru. Trebuie să nu ne pierdem cu firea, sau să cădem în capcana politicianismului gratuit. Să clarificăm principiile de la care facem regionalizarea, să stabilim termene clare şi responsabilităţi, să revizuim Constituţia şi să decidem ce vom schimba în bine, pentru oameni, nu în defavoarea lor. În primul rând să ne schimbăm mentalitatea, să depăşim percepţia apartenenţei la un alt judeţ ca pe o „divizare” şi să promovăm extinderea cooperării şi a contactelor intraregionale. Pentru cazul în care Alba Iulia nu ar fi desemnată capitală regională cred că ar fi bine să ne comportăm chiar de acum ca şi când ar fi cea mai importantă capitală. Cea în care trăim şi muncim!

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI