TEIUL – arborele care vindecă sufletul

Dacă este adevărat că bolile trupeşti sunt provocate de boli sufleteşti, reciproca este la fel de valabilă: remediile naturii care vindecă sufletul vindecă, absolut sigur, şi trupul.
Că este adevărat o dovedeşte planta magică celebrată la începutul lui iunie: teiul. Acest arbore ne este atât de aproape de suflet nouă, românilor, încât ajunge să-i simţim mireasma şi deja putem să-i decodificăm singuri calităţile sale de medicament. Mireasma florilor de tei ne aduce pacea în suflet, ne face meditativi, ne îmblânzeşte inima, pregătind-o pentru marile împliniri ale verii.
Cum culegem florile de tei
Culegerea florilor de tei se face prin simpla lor rupere de pe ramuri. Obligatoriu, culesul se face pe timp frumos, la minimum 24 de ore după ce a plouat, pe timp uscat, florile de tei având maximum de principii active. De pe ramuri se desprind florile cu tot cu frunzuliţă (bractee) şi se pun în săculeţi de pânză. Uscarea se face la umbră, în locuri lipsite de umiditate şi bine aerisite, într-un strat cu o grosime maximă de şapte centimetri. Dintr-un kilogram de flori proaspete se obţine ceva mai mult de un sfert de kilogram de plantă uscată, care va fi depozitată în locuri fără umiditate şi răcoroase.
Cum se prepară şi cum se administrează florile de tei
l Pulberea – se obţine prin măcinarea cu râşniţa electrică de cafea a plantei uscate, urmată eventual de o cernere prin sita pentru făină albă. O linguriţă rasă de pulbere (aproximativ 1,5 grame) se ţine vreme de câteva minute sub limbă, după care se înghite cu apă. Se administrează pe stomacul gol, de trei-patru ori pe zi. Dozele maxime admise pentru pulberea de tei: copiii între 2 şi 4 ani vor lua maximum 2 grame pe zi, cei între 5 şi 9 ani vor lua maximum 3 grame pe zi, în timp ce copiii între 10 şi 14 ani vor lua maximum 6 grame pe zi. Persoanele peste 14 ani vor lua aceeaşi doză ca şi adulţii, care este de maximum 12 grame pe zi.
l Infuzia fierbinte – se foloseşte pentru a provoca sudoraţia, element foarte important în tratarea răcelilor de tot felul, precum şi a unor boli care apar pe fondul intoxicării organismului. Se prepară simplu, prin opărirea a două linguriţe de flori mărunţite cu o cană de apă clocotită, după care se lasă un sfert de oră să infuzeze şi se filtrează. Se bea cât mai fierbinte posibil, aşa încât efectul sudorific să fie maxim.
lInfuzia combinată – cum arată şi numele, ea combină extracţia la rece cu cea la cald, ajutând astfel la conservarea principiilor active. Se prepară astfel: 2-3 linguriţe de flori de tei mărunţite se lasă la înmuiat într-o jumătate de cană de apă, de seara până dimineaţa, când se filtrează; maceratul se pune deoparte, iar pulberea rămasă se opăreşte cu încă o jumătate de cană de apă fierbinte, se lasă la infuzat 20 de minute, după care se lasă la răcit şi se filtrează; se combină cele două extracte; preparatul se bea înainte de masă, cu un sfert de oră. Doza – 3 căni pe zi.
l Tinctura – se umple pe jumătate un borcan cu pulbere de flori de tei, completându-se restul cu alcool de patruzeci de grade. După ce conţinutul a fost omogenizat prin amestecarea alcoolului cu planta, se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat vreme de opt zile. Lichidul se filtrează prin tifon şi se păstrează în sticluţe mici, închise la culoare.
l Băile terapeutice – două mâini de flori de tei se lasă la înmuiat într-o oală cu 3-5 litri de apă călduţă, vreme de 12 ore (de dimineaţa până seara), după care se filtrează. Maceratul obţinut se pune deoparte, iar planta rămasă se mai opăreşte cu un litru de apă, vreme de 10 minute, şi apoi se filtrează. Se toarnă ambele preparate în cada de baie, peste apa fierbinte. De regulă, băile cu flori de tei se fac seara, deoarece au un efect somnifer destul de puternic, care nu este de natură să favorizeze activităţile zilnice.
Tratamente interne
l Anxietate (stări de teamă fără un motiv aparent) – se administrează pulberea de tei, din care se iau câte două grame, de trei-patru ori pe zi, în cure de 6 săptămâni, urmate de alte 2 săptămâni de pauză.
l Iritabilitate nervoasă, isterie – se face o cură cu infuzie combinată de tei, din care se administrează câte o cană (250-300 ml) de trei ori pe zi, în cure 28 de zile. Este un tratament recomandat inclusiv persoanelor la care aceste probleme emoţionale apar pe fondul insomniei, al epuizării, al anumitor tulburări hormonale (sindrom premenstrual, sindrom de premenopauză sau de menopauză).
l Insomnie – se bea un pahar de infuzie combinată de tei, după masa de seară, şi un alt pahar imediat înainte de culcare. Florile de tei conţin principii active care induc starea de somn, acţionând printr-un mecanism similar cu cel al medicamentului alopat benzodiazepină. Atenţie, însă, o doză prea mare de tei (pragul depinde de sensibilitatea fiecăruia) poate duce la un efect contrar, inducând o stare de hiper-vigilenţă, care alungă prompt somnul.
l Menopauză – anumite tulburări asociate menopauzei, cum ar fi stările anxioase, insomnia, mâncărimile pe piele, stările de iritabilitate, puseurile de hipertensiune, pot fi eliminate în mare măsură cu ajutorul unei cure cu flori de tei. Timp de opt săptămâni, se administrează dimineaţa, la prânz şi seara câte 50 de picături de tinctură de tei pe zi.
l Dureri de cap, migrenă – se beau 1-3 căni de ceai de tei fierbinte, pe stomacul gol. Acest tratament are efecte sedative rapide, diminuând intensitatea durerii de cap. În migrenele biliare, infuzia de tei poate declanşa reflexul vomitiv – un element care vă poate contraria, dar care este pozitiv. Daţi curs acestui reflex natural, care va debloca negreşit colecistul şi va grăbi sfârşitul crizei de migrenă.
l Adjuvant în hipertensiune arterială – se administrează pulberea de tei, din care se ia câte o linguriţă, de patru ori pe zi, în cure de 60 de zile, urmate de 15 zile de pauză. Teiul acţionează prin efect vasodilatator, prin acţiune sedativă la nivelul sistemului nervos central şi prin efectul depurativ, eliminând surplusul de apă din organism.
l Adjuvant în febră – una-două căni de infuzie de tei caldă stimulează o sudoraţie intensă, ceea ce va duce la scăderea temperaturii. Se foloseşte mai ales în accesele de febră asociate infecţiilor acute.
l Răceli (viroze respiratorii), gripă – organismul guvernamental de control al plantelor medicinale din Germania a aprobat încă din anii ’80 folosirea florilor de tei contra acestor afecţiuni. Teiul nu are un efect antiviral demonstrat, în schimb, ajută la reglarea temperaturii organismului, ajută la eliberarea căilor respiratorii de secreţiile în exces, reduce şi elimină durerile musculare, durerile de cap asociate acestor afecţiuni. Se administrează infuzia combinată, îndulcită cu miere, câte 1 litru pe zi, până la vindecare.
l Tuse iritativă, tuse productivă – în florile de tei există nişte substanţe emoliente (mucilagii), care reduc senzaţia de iritare de pe căile respiratorii şi ca atare calmează tusea uscată. Mai mult, aceste principii active sunt utile şi în tusea productivă, deoarece ajută la eliminarea secreţiilor în exces de pe căile respiratorii. Se administrează infuzia combinată, câte o cană de trei-patru ori pe zi.
l Bronşita cronică şi acută – se bea infuzie fierbinte de tei, câte 2 căni pe zi. Are efecte calmante, diminuând intensitatea acceselor de tuse, ajută la eliminarea secreţiilor în exces de pe căile respiratorii şi combate accesele de febră.
l Adjuvant în retenţia de lichide – se face o infuzie combinată de tei, ceva mai concentrată (50 grame la un litru de apă), care se administrează cu lingura, pe parcursul a 1-2 zile. Infuzia combinată de tei amplifică diureza, stimulează eliminarea surplusului de lichide prin transpiraţie. Suplimentar, se fac şi băi generale cu flori de tei, care au un efect diuretic şi calmant, fiind utile şi ca adjuvant contra cistitei şi a nefritei.
l Voma nervoasă, deranjamente digestive şi diaree pe fond de stres – se face o infuzie combinată (după reţeta prezentată la începutul articolului) din tei, mentă şi muşeţel în proporţii egale. Se consumă pe zi un litru din această infuzie. Are efecte calmante generale, antispastice, diminuează durerea şi inhibă reflexul vomitiv. De asemenea, reglează tranzitul intestinal dereglat de către stările de stres.
l Gastrita – durerile de tip arsură, specifice acestei afecţiuni, sunt alinate şi vindecate cu pulbere de tei, pe de o parte ea reduce nivelul de stres şi tensiunea psihică, iar pe de altă parte, protejează şi cicatrizează mucoasa gastrică. Se ia câte o linguriţă de pulbere de trei-patru ori pe zi, înainte de masă. În perioadele de criză puternică, cu dureri intense, nu se mănâncă nimic, vreme de minimum 24 de ore. Se consumă mari cantităţi de infuzie combinată de tei, neîndulcită. Pentru o mai mare eficienţă, se pune la macerat, împreună cu teiul, şi o cantitate egală de rădăcină de lemn-dulce.
l Adjuvant în hepatită de tip B şi C – se recomandă, ca atare, administrarea a 2-3 căni de infuzie combinată de tei pe zi, în cure de 4 săptămâni, urmate de alte patru săptămâni de pauză.
l Dureri articulare în artrită – se ţin cure cu o durată de 21 de zile, timp în care se consumă câte trei căni de infuzie combinată de tei, cu un sfert de oră înainte de masă.
Tratamente externe
l Insomnie, agitaţie la bebeluşi – în medicina noastră populară, băile cu flori de tei, făcute o dată pe săptămână sau chiar mai des, erau folosite pentru a le linişti somnul celor mici, dar şi pentru tratarea cu succes a tusei convulsive.
l Coşmaruri, tulburări de somn – se umple o faţă de pernă cu flori de tei uscate şi se foloseşte în locul pernei normale în timpul somnului. Este un tratament de medicină populară care adesea are o eficienţă incredibilă, deşi mecanismele biologice prin care acţionează sunt încă imposibil de explicat.
l Adjuvant în amigdalita – într-o cană de infuzie combinată şi concentrată (4 linguriţe la cana de tei), se pune o linguriţă de sare grunjoasă şi se amestecă. Cu acest preparat se face gargară de 3-4 ori pe zi. Tratamentul are efect calmant, antiinflamator şi antiseptic rapid.
l Colici abdominale (dureri de burtă) – se pune pe abdomen o compresă cu infuzie combinată de flori de tei (ceva mai concentrată – 20 de grame la cană), peste care se adaugă o sticlă sau o pungă cu apă fierbinte, aşa încât să încălzească bine zona. În cazul colitei, se face şi o cură internă cu infuzie combinată de flori de tei (la concentraţie normală): o cană de trei-patru ori pe zi.
FRUMUSEŢE
l Cearcănele – se estompează dacă se aplică pe zona ochilor o compresă cu infuzie combinată cu flori de tei, dimineaţa şi seara, câte un sfert de oră.
l Ten iritat – se fierb 2 linguriţe de flori de tei şi 1 linguriţă de flori de muşeţel într-un pahar cu lapte, vreme de un minut, apoi se lasă la răcit. Se filtrează preparatul şi se aplică sub formă de compresă, pe locurile afectate.
l Prospeţimea obrazului – decoct din flori de tei, folosit ca loţiune tonică şi pentru eliminarea ridurilor.
Precauţii şi contraindicaţii la tratamentul cu flori de tei
Se recomandă să nu fie administrate intern doze de tei mai mari decât cele precizate în acest articol, în caz contrar putând apărea insomnia.
Administrat în doze normale, nici un studiu făcut până acum nu a pus în evidenţă vreo formă de toxicitate a teiului, nici măcar asupra femeilor care alăptează sau a celor însărcinate.
Foarte rar pot apărea cazuri de alergie la tei, care se manifestă mai ales cutanat.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI