Tarta moţilor – Poroniu, ca pe Arieș
Tarta moţilor – Poroniu, ca pe Arieș
Pe Valea Arieşului, socăciţele se mândresc cu preparatele lor deosebite de cele pregătite în alte părţi ale judeţului Alba, sau ale Apusenilor, sau ale ţării. De la o vreme, vrednicele gospodine participă la concursurile gastronomice, de unde se întorc cu premii şi trofee cucerite pe drept, atât pentru că gustul bucatelor este desăvârşit, cât şi pentru că reţeta este autentică, originală. Nu de mult, cu „poroniu”, tarta moţilor, ele au câştigat premiul „pentru cea mai veche reţetă de prăjitură”.
Tot aici, se obişnuieşte încă a se pregăti mălaiul (pâinea făcută din făină de mălai, după reţeta care continuă, se pare, o reţetă mai veche, a dacilor, de pită cu făină de mei). Făina de mălai e cernută cu o sită mai deasă, pentru a se alege numai cea mai fină (spre deosebire de mămăligă, când mălaiul se cerne cu o sită mai rară). Se adaugă sare, drojdie şi apă (uneori, la frământat, în loc de apă se poate pune „zară”, de la alesul untului din smântână), se frământă şi se lasă la dospit, apoi se modelează din ea pâini care se pun în tavă şi se coc în cuptor. Se mănâncă mai mult cu lapte (dulce sau covăsit) sau cu sarmale.
O altă specialitate locală foarte apreciată în toate zilele, ca şi de Sărbători, este plăcinta coaptă pe lespede. Se face un aluat ca de pâine, din făină, sare, apă şi drojdie şi se lasă la dospit. Apoi se întind foi mai subţiri, care se ung cu brânză (dulce sau sărată) şi se strâng, adunându-se în aşa fel încât plăcinta să aibă o formă plată. Se coc pe lespede de piatră fierbinte, pe amândouă părţile (se pot coace şi pe plită, la foc mocnit). După ce s-a copt, plăcinta se unge, fierbinte, cu unt şi smântână şi se aduce la masă.
Să mă întorc însă la poroniu, prăjitura-vedetă cu straniu nume.
Se pregăteşte un aluat fraged din două căni de făină, două căni (adunate) de unsoare (untură, dar se poate şi unt) şi smântână, două gălbenuşuri, o jumătate de cană de zahăr farin, arome. Se amestecă făina cu unsoarea (untura sau untul) şi smântâna, se adaugă gălbenuşurile frecate cu zahărul, apoi aromele. Se lasă la rece cel puţin o oră, după care se întinde o foaie de mărimea tăvii (tavă pentru tartă, rotundă). Se păstrează o parte din aluat. Foaia întinsă pe fundul tăvii se înţeapă puţin cu furculiţa, apoi se dă la cuptor până abia începe să se rumenească. Se scoate şi se pune deasupra umplutura dorită: dulceaţă de fructe de pădure sau brânză dulce cu ou, zahăr şi arome sau umplutură de budincă. Din aluatul rămas, din care se fac fâşii lungi şi subţiri, se realizează un grilaj ce se aşază pe deasupra. Se dă din nou la cuptor.
Altceva nu-ți mai trebuie decât… mâini harnice și pricepute. De socăciță!
Rețeta de vineri: Mămăligă toponită
Simona LAZĂR
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 iulie 1869 | Se naște Gheorghe Adamescu, istoric literar și membru corespondent al Academiei Române
23 iulie 1869 | Se naște Gheorghe Adamescu, istoric literar și membru corespondent al Academiei Române Gheorghe Adamescu (n. 23 iulie 1869, București, România – d. 4 aprilie 1942, București, România) a fost un istoric literar, membru corespondent al Academiei Române din 1921, bibliograf, profesor de limba română și limba latină și autorul unor manuale […]
Pe 23 iulie, credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Mucenic Foca. Cine a fost acesta
Pe 23 iulie, credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Mucenic Foca. Cine a fost acesta Sfântul Mucenic Foca, cunoscut și sub numele de Sfântul Foca, este comemorat pe 23 iulie în calendarul ortodox. În această zi, credincioșii îi aduc omagiu și sărbătoresc memoria sa. Sfântul Mucenic Foca a fost un episcop și martir creștin din secolul […]
23 iulie, Ziua Presei Militare Române. Prima publicaţie militară din România s–a înfiinţat pe vremea lui Cuza
Ziua presei militare este sărbătorită an de an la 23 iulie și aminteşte de data la care, în anul 1859, a apărut, la Bucureşti, prima publicaţie a Armatei Române, „Observatorul militar, diariu politicu şi scientificu” (până la 3 dec. 1859). Prin tradiţie, în această zi sunt omagiate generaţiile de ziarişti în uniformă care şi – […]