Tarta moţilor – Poroniu, ca pe Arieș
Tarta moţilor – Poroniu, ca pe Arieș
Pe Valea Arieşului, socăciţele se mândresc cu preparatele lor deosebite de cele pregătite în alte părţi ale judeţului Alba, sau ale Apusenilor, sau ale ţării. De la o vreme, vrednicele gospodine participă la concursurile gastronomice, de unde se întorc cu premii şi trofee cucerite pe drept, atât pentru că gustul bucatelor este desăvârşit, cât şi pentru că reţeta este autentică, originală. Nu de mult, cu „poroniu”, tarta moţilor, ele au câştigat premiul „pentru cea mai veche reţetă de prăjitură”.
Tot aici, se obişnuieşte încă a se pregăti mălaiul (pâinea făcută din făină de mălai, după reţeta care continuă, se pare, o reţetă mai veche, a dacilor, de pită cu făină de mei). Făina de mălai e cernută cu o sită mai deasă, pentru a se alege numai cea mai fină (spre deosebire de mămăligă, când mălaiul se cerne cu o sită mai rară). Se adaugă sare, drojdie şi apă (uneori, la frământat, în loc de apă se poate pune „zară”, de la alesul untului din smântână), se frământă şi se lasă la dospit, apoi se modelează din ea pâini care se pun în tavă şi se coc în cuptor. Se mănâncă mai mult cu lapte (dulce sau covăsit) sau cu sarmale.
O altă specialitate locală foarte apreciată în toate zilele, ca şi de Sărbători, este plăcinta coaptă pe lespede. Se face un aluat ca de pâine, din făină, sare, apă şi drojdie şi se lasă la dospit. Apoi se întind foi mai subţiri, care se ung cu brânză (dulce sau sărată) şi se strâng, adunându-se în aşa fel încât plăcinta să aibă o formă plată. Se coc pe lespede de piatră fierbinte, pe amândouă părţile (se pot coace şi pe plită, la foc mocnit). După ce s-a copt, plăcinta se unge, fierbinte, cu unt şi smântână şi se aduce la masă.
Să mă întorc însă la poroniu, prăjitura-vedetă cu straniu nume.
Se pregăteşte un aluat fraged din două căni de făină, două căni (adunate) de unsoare (untură, dar se poate şi unt) şi smântână, două gălbenuşuri, o jumătate de cană de zahăr farin, arome. Se amestecă făina cu unsoarea (untura sau untul) şi smântâna, se adaugă gălbenuşurile frecate cu zahărul, apoi aromele. Se lasă la rece cel puţin o oră, după care se întinde o foaie de mărimea tăvii (tavă pentru tartă, rotundă). Se păstrează o parte din aluat. Foaia întinsă pe fundul tăvii se înţeapă puţin cu furculiţa, apoi se dă la cuptor până abia începe să se rumenească. Se scoate şi se pune deasupra umplutura dorită: dulceaţă de fructe de pădure sau brânză dulce cu ou, zahăr şi arome sau umplutură de budincă. Din aluatul rămas, din care se fac fâşii lungi şi subţiri, se realizează un grilaj ce se aşază pe deasupra. Se dă din nou la cuptor.
Altceva nu-ți mai trebuie decât… mâini harnice și pricepute. De socăciță!
Rețeta de vineri: Mămăligă toponită
Simona LAZĂR
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război, o zi la fel de importantă ca Ziua Națională
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război, o zi la fel de importantă ca Ziua Națională În fiecare an, la 29 aprilie, este sărbătorită Ziua veteranilor de război, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României, aceasta fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în […]
La data de 26 aprilie este marcată Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale La data de 26 aprilie, în fiecare an, este marcată Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale. În 2000, statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (WIPO) au desemnat ziua de 26 aprilie, dată la care, în 1970, a intrat în vigoare convenţia de […]
Cernobîl: 40 de ani de la cea mai mare catastrofă nucleară civilă. Imagini document din 26 aprilie 1986
Cernobîl: 40 de ani de la cea mai mare catastrofă nucleară civilă. Imagini document din 26 aprilie 1986 În urmă cu 40 de ani, la 26 aprilie 1986, exploda reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. Un accident, cel mai grav din istoria nucleară civilă, care venea în urma unei serii de erori umane. […]