Superficialitate

Când este pentru o cauză bună perseverenţa este lăudabilă. Când însă un subiect de fapt divers este întors pe toate feţele zile întregi, fără întrerupere, această perseverenţă devine semnul superficialităţii. Este ceea ce se întâmplă de duminică de la amiază de când Şerban Huidu a trimis pe lumea cealaltă trei suflete. De la analize docte ale aştrilor care guvernează destinul realizatorului Cronicii Cârcotaşilor, trecând prin eventualele blesteme aruncate asupra lui de subiecţii cârcotelilor şi terminând cu acuzaţii la adresa politicienilor am asistat la toată gama abordărilor asupra unui subiect, repet, de fapt divers. Şi asta nu doar în tabloide, ci pe canalele tv de ştiri şi în presa scrisă „quality” de la nivel central. Numai celebritatea autorului omorurilor din culpă şi apetitul spre senzaţionalul facil pot explica o atare situaţie. Asta şi desigur lipsa pregătirii serioase pentru domenii cu adevărat importante a jurnaliştilor care au apucat acest subiect şi nu i-au mai dat drumul aşa cum nu lasă gaia maţul. Am mai avut exemple de tabloidizare în cazurile divorţurilor Columbenilor şi al Oanei Zăvoranu şi Pepe, dar parcă atunci printre analizele aplicate subiectelor se mai strecurau destule alte ştiri. Acum se pare că am atins apogeul. Se comentează cu o râvnă de parcă de soarta lui Şerban Huidu depinde soarta noastră a tuturor. Eu cred că depinde doar soarta divertismentului unora, al celor care urmăresc Cronica Cârcotaşilor sau emisiunea radio a celor doi prieteni Huidu şi Găinuşă. Tratamentul acesta intensiv nu-i face bine nici măcar lui Şerban Huidu, deşi mulţi dintre comentatorii accidentului uită drama familiilor care şi-au îngropat morţii şi caută alibiuri şi circumstanţe atenuante autorului.
Soarta noastră a tuturor depinde de ştiri ca aceea conform căreia un nou organism financiar internaţional, am numit BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), a redus prognoza de creştere economică a României pentru anul viitor. Reducerea aplicată de BERD este foarte drastică, de 2,7 puncte procentuale, de la prognoza emisă în luna iulie 2011 de creştere economică de 3,8 procente până la cea de acum de creştere economică de doar 1,1 procente. Explicaţia este expunerea mare a economiei româneşti pe economia Greciei. BERD anticipează o încetinire a creşterii economice în Europa Emergentă anul viitor determinată de  continuarea crizei datoriilor suverane din zona euro şi de scăderea consumului în statele aceleiaşi zone euro. Noi avem creştere economică în primul rând pentru că exportăm produse în Europa de Vest, pentru că de celelalte pieţe, vrăjiţi de cântecul de sirenă al politicienilor noştri despre laptele şi mierea care curg prin Uniunea Europeană şi numai pe noi ne-aşteaptă să ne înfruptăm, am uitat. Neglijenţa aceasta ne costă acum când am fi putut contrabalansa spre est problemele pe care ni le creează vestul pe lângă cele pe care ni le creăm singuri.
Ce-i de făcut? Guvernul ne spune din nou că trebuie să ţinem regim încadrându-ne în a cheltui doar cât producem. Economişti de renume sunt de părere că doar consumul şi investiţiile ne pot ajuta şi deci creşterea deficitelor, dar o o creştere cu măsură! Ministrul agriculturii este arătat cu degetul de către producătorii de grâu că pălăvrăgind a dus la scăderea preţului cerealelor ceea ce aduce pierderi agricultorilor, ieftinirea cu pricina neregăsindu-se în preţul pâinii. Seceta pune şi ea paie pe focul principalului domeniu de la care aşteptam ceva îmbunătăţiri în PIB. Este un foc aţâţat de noua Politică Agricolă Comună în urma căreia, dacă este adoptată cum este propusă, fermele mari din România pierd subvenţii de milioane de euro în total, iar fermele mici care nu s-au înregistrat deja nu o mai pot face. Astea sunt doar câteva dintre temele care ar trebui să ne preocupe, asupra cărora să analizăm, da’ ore în şir. Dar, nu, noi ne ocupăm de Şerban Huidu.

Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI