STUDIU: România, codaşa UE la absolvenţi de studii superioare
România este codaşa Uniunii Europene în ceea ce privește proporția de tineri cu studii superioare, potrivit unui studiu Eurostat. În timp ce ţări ca Lituania, Luxemburg și Danemarca au peste jumătate din populaţia între 30 şi 34 de ani şcolită la universitate, România şi Italia se situează la jumătatea acestui nivel. Proporţiile se păstrează şi atunci când comparăm bugetele pe care aceste state le alocă învăţământului.
„Europe 2020” este strategia de dezvoltare a Uniunii Europene, iar educaţia este un capitol esenţial. Eurostat a publicat datele privind evoluţia statelor la acest capitol în anul 2016, iar la nivel european s-a înregistrat o creştere susţinută. România creşte şi ea, însă foarte lent, menţinându-se la coada clasamentului privind educaţia superioară în rândul tinerilor.
Potrivit Eurostat, circa 25 la sută dintre tinerii între 30 şi 34 de ani au finalizate studii superioare. În eşalonul codaşelor sunt şi Italia, Croaţia şi Malta. Cea mai educată generaţie tânără are Lituania, unde aproape 60 la sută dintre tinerii de 30 de ani au terminat o formă de învăţământ universitar. Tot peste jumătate din populaţia din această grupă de vârstă, cu educație superioară, au şi Luxemburg, Cipru, Irlanda şi Suedia.
Absolvenţi cu studii superioare:
Lituania (58,7%)
Luxemburg (54,6%)
Cipru (53,4%)
Irlanda (52,9%)
Suedia (51%)
….
Malta (29,8%)
Croaţia (29,5%)
Italia (26,2%)
România (25,6%)
Raportul Eurostat surprinde și faptul că preocuparea guvernelor pentru educație se reflectă în succesul sistemului de învățământ. Astfel, în timp ce România a alocat cel mai mic procent din PIB din UE pentru educaţie, aproximativ 3 la sută, Danemarca, Suedia sau Belgia au fost campioanele Uniunii la alocarea de fonduri pentru acest domeniu, mai bine de dublu faţă de noi. Şi rezultatele, iată, sunt evidente.
Bugetul alocat pentru Educaţie:
Danemarca (7% din PIB)
Suedia (6,5% din PIB)
Belgia (6,4% din PIB)
România (3,1% din PIB)
Strategia Uniunii pentru Educaţie a fixat pentru fiecare stat membru o ţintă pentru 2020. Lesne de înţeles că țările fruntașe în acest raport au depășit deja obiectivul, în timp ce România mai are circa 4 procente de recuperat. Asta şi pentru că aşteptările UE de la ţara noastră sunt mult mai mici decât de la celelalte state, date fiind condiţiile generale ale societăţii.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Sistemul public de pensii în 2026: ajutor de deces mai mare și noi valori pentru contribuții
Sistemul public de pensii în 2026: ajutor de deces mai mare, valoarea punctului de referință la pensie, baza minimă pentru asigurarea socială voluntară Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 a adus modificări importante în sistemul de pensii Casa Națională de Pensii Publice a publicat o serie de precizări privind aplicarea Legii nr. 44/2026 […]
Calendar creștin: Când pică Paștele ortodox 2027 și Paștele catolic 2027. Sărbători de Paște 2027 și în urmatorii ani. Când cade în anul 2028, 2029 Paștele ortodox 2027 este în data de 2 mai, iar Paștele catolic 2027 se sărbătorește în 28 martie. În anul 2027 Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date […]
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026: Cel mai lung post fără durată fixă din ultimii 8 ani. Rânduieli, tradiții și semnificații
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel 2026: Cel mai lung post fără durată fixă din ultimii opt ani. Rânduieli, tradiții și semnificații Creștinii ortodocși intră luni, 8 iunie 2026, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, una dintre cele patru mari perioade de post de peste an. În 2026, postul va dura 21 de zile, […]