Studenții români se lasă de studii pe bandă rulantă: Avem cea mai mare rată de abandon din Europa în rândul studenţilor

Studenții români se lasă de studii pe bandă rulantă: Avem cea mai mare rată de abandon din Europa în rândul studenţilor

Avem cea mai mare rată de abandon din Europa în rândul studenţilor. Tinerii renunță la facultate ca să încerce altceva după ce îşi dau seama că au ales o şcoală pentru că au fost influenţaţi de apropiaţi.

Potrivit specialiştilor în educaţie şi faptul că multe universități au renunțat la examenele de admitere a amplificat acest fenomen. Mulţi s-au trezit la cursuri ca nu fac față cerinţelor.

Potrivit Eurostat, România a fost în 2021 pe primul loc cu 15 procente în ceea ce privește abandonul şcolar al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Suntem urmați de Spania, Italia și Bulgaria. La noi mulţi nu renunţa definitiv la facultate dar se reprofilează.

Băiat: „Sunt anumiți foști prieteni care au fost și împinși de părinți să se ducă spre anumită facultate. Dacă nu ai tu motivația, nu poți să reușești să termini facultatea.”

Student: „Ştiu că am intrat în anul întâi undeva 300 de elevi și acum suntem 200. Majoritatea erau deja angajați de dinainte să intre la facultate și probabil au considerat că nu aveau nevoie de ceva mai mult. Alții pur și simplu s-au decis că locul lor nu e aici și au decis să meargă la alte facultăți.”

La Universitatea din București, de exemplu, în 2018, la studiile de licență au fost admiși peste 8 mii de studenți, la programe precum administrație și afaceri, drept sau limbi străine. Dintre aceștia, aproximativ 5 mii au terminat cei trei ani de facultate, iar 715 dintre ei nu au susținut lucrarea de licență.

O tânără este studentă la Facultatea de Litere şi își dorește să fie profesoară, chiar dacă părinții ei sunt ingineri.

„N-a fost chiar ceea ce își doreau ei, dar m-au susținut. Au încercat să mă ghideze în clasa a-8-a când am avut examenul de capacitate, eu am făcut mate-info și la Bac am dat tot matematică, dar mi-am dat seama că nu asta vreau să fac în viitor.”

Una dintre soluţii ar fi ca în toate liceele să fie consilieri școlari care să îi ajute pe elevi să îşi descopere vocația. Fac cu ei teste de personalitate și sesiuni de consiliere la care participă și părinții. În realitate, aceștia din urmă decid în general ce va face copilul iar în şcoli sunt oricum prea puţini consilieri.

Livia Iliescu, profesor consilier: „Îmi amintesc de un părinte, medic, care a zis că nici nu concepe pentru fata lui altceva decât medicina, drept sau arhitectură. Noi le prezentăm soluții alternative care s-ar plia pe stilul lor și pe tipul lor de personalitate și aptitudini. O chestie certă și probată, copiii care provin din licee unde au studiat la profilul uman și se duc, să zicem, la București la Ase, fară să dea niciun fel de amitere. Ulterior se confruntă cu nişte probleme cu matematica, statistica, chiar și informatica.”

Ţările membre ale Unuinii Europene vor să reducă rata abandonului şcolar sub 9 la sută, până în 2030.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI