Străinii și terenurile agricole din România

Străinii şi terenurile agricole, aşa se numeşte ultima diversiune despre care-şi dau cu părerea, ca de fiecare dată, toţi cei care se pricep şi la fotbal şi la religie în egală măsură.

Povestea că o să ne vindem iar ţara s-a întors într-o altă formulă. De data asta este şi mai ridicolă dar mult mai elaborat susţinută. Între timp costumele oratorilor sunt mai de calitate, limbajul evoluat, cu exprimări europene pline de „substanţă” şi „viziune”. În realitate cetăţenii străini puteau să cumpere terenuri în România cel puţin din 2000, adică de de cel puţin 15 ani, dacă erau acţionari la o societate comercială.

Evident că şi acum un cetăţean străin va cumpăra un teren tot prin intermediul unei societăţi comerciale, aşa că nu s-a schimbat absolut nimic. În ceea ce priveşte o eventuală scumpire a terenurilor agricole, aceasta este iar o mare minciună, preţul acestora fiind direct proporţional cu randamentul lor. Deocamdată datorită lipsei irigaţiilor şi multor altora din acest domeniu, agricultura rămâne în România o aventură. Nu poţi să evaluezi valoarea unui bun în baza subvenţiilor care sunt vremelnice.

Singură perioadă când a existat o creştere sănătoasă a preţurilor proprietăţilor imobiliare de orice fel în România s-a datorat unei legislaţii simple şi sănătoase care a determinat intrarea în ţară a multor miliarde de euro. Şi ce s-au gândit birocraţii? Ca să poată căpuşa cât mai mult această infuzie de capital care practic susţinea sănătos economia, au introdus zeci de taxe începând de la regimul urbanistic până la cel juridic al terenurilor.  Notarii, topografii şi toate instituţiile care aveau legătură cu asta şi-au triplat onorariile, până au reuşit practic să facă nerentabile investiţiile în acest domeniu. Când au finalizat asta, susţinuţi de atotştiutorul preşedinte al ţării, au declarat că de fapt era nesănătoasă o economie susţinută de banii din acest domeniu… Prostie mai mare, n-am auzit!

O fi sănătoasă o economie susţinută de fonduri europene, adică de ajutoare sociale!

Una peste alta nu le-aş recomanda oamenilor să se îndatoreze şi mai rău cumpărând numai aşa din inerţie terenri agricole. Nu de altă dar politicienii sunt schimbători şi s-ar putea ca peste ceva vreme să aflăm că „investiţiile în terenuri agricole” au fost un BOOM artificial!

Mircea TRIFU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI