Rămâi conectat

Actualitate

SONDAJ NAȚIONAL al Ministerului Educației, pentru a afla dacă şcolile au făcut în perioada aceasta activităţi online: Cum s-au descurcat profesorii, ce măsuri au luat directorii şi cum s-au comportat elevii şi părinţii

Publicat

în

Un sondaj la nivel naţional urmează a fi făcut de către Ministerul Educaţiei pentru a afla dacă şcolile au făcut în perioada aceasta activităţi online, cum s-au descurcat profesorii, ce măsuri au luat directorii şi cum s-au comportat elevii şi părinţii, precum şi ce părere au aceştia din urmă despre activităţile făcute de cadrele didactice. În plus, ministerul cere de la profesori şi propuneri pentru o organizare mai bună.

Prin adresa MEC nr. 9217/26.05.2020, privind aplicarea în rândul actorilor școlari, a unor chestionare de opinie, ministerul a început un sondaj naţional despre şcoala online, potrivit documentului obţinut de Edupedu.ro. În explicaţiile transmise de minister se precizează că toţi cei vizaţi au termen 10 iunie să răspundă chestionarelor.

“Obiectivele acestui demers sunt:

Elit - Gustul Desăvârșit

identificarea măsurii în care unitățile de învățământ din țară s-au organizat pentru continuarea activității didactice;
analizarea modalităților în care a fost realizată învățarea la distanță;
evaluarea provocărilor și dificultăților cu care s-au confruntat actorii școlari în această perioadă;
identificarea de bune practici, exemple de succes, propuneri de îmbunătățire, nevoi de sprijin și arii prioritare de intervenție”, se arată în document.

Profesorii şi diriginţii trebuie să le spună elevilor şi părinţilor despre “importanța exprimării opiniilor lor autentice pentru luarea celor mai bune decizii pentru elevi”, se arată în adresă.

Pentru elevii, întrebările sunt legate de activitățile școlare desfășurate după vacanța de primăvară. Chestionarul este anonim. Elevii sunt întrebaţi dacă au participal la activităţile făcute de şcoală, dacă au echipamentul necesar cu care să ţină legătura cu profesorii şi colegii.

Întrebarea numărul 3 le cere să spună dacă toţi profesorii au făcut ore online. “După vacanța de primăvară, la câte discipline din orarul tău au fost organizate activități la distanță, în mediul online sau prin alte modalități?”.

Întrebarea numărul 10 explorează durata folosirii zilnice a dispozitivelor: “În perioada suspendării cursurilor, cam cât timp pe zi folosești pentru școală calculatorul, televizorul, tableta sau telefonul?” Timpul maxim fiind de “mai mult de 6 ore pe zi”.

Chestionarele pentru părinţi au întrebări despre momentul în care au început activităţile online, dacă acestea au fost desfăşurate de profesori. Apoi autorii sondajului vor să ştie dacă a fost nevoie de ajutorul părintelui la activităţi sau copilul s-a descurcat singur. Întrebările despre cum şi ce au făcurt profesorii sunt şi ele prezente în chestionarele pentru părinţi, precum şi dacă părinţii sunt mulţumiţi sau nu de activităţile din şcoala online.

Chestionarul include si întrebări despre nivelul de educaţiei al părintelui, statutul profesional şi raportarea ajutorului primit de la profesori/diriginţi/directori.

Există şi o menţiune pentru cei care au mai mulţi copii: “În cazul în care aveți mai mulți copii înscriși la grădiniță/școală (învățământ preșcolar, clasa pregătitoare – clasa a XII-a), vă rugăm să completați chestionarul pentru un singur copil (de exemplu, pentru cel care și-a sărbătorit cel mai recent ziua de naștere), iar în răspunsurile dvs. să vă referiți doar la situația acestuia”.

Chestionarul pentru profesori “urmărește să identifice starea de fapt, experiențele care pot fi împărtășite, provocările și riscurile care necesită sprijin pentru depășirea lor”, spun autorii.

Cadrele didactice, atât din primar, cât şi gimnazial-liceal sunt întrebate şi în ce procent au reuşit să parcurgă din materia semestrului al II-lea.

La întrebarea numărul 11 profesorii sunt întrebaţi “de la cine și în ce măsură ați primit sprijin pentru a vă organiza activitatea cu elevii?” Iar unul dintre răspunsuri este “de la părinţi”.

Există şi întrebări cu răspuns deschis, pe care profesorii trebuie să îl completeze. De exemplu “Vă rugăm să formulați succint 1-3 propuneri pentru Ministerul Educației și Cercetării, astfel încât activitatea la distanță să fie mai bine organizată”. La fel se cer propuneri pentru ISJ-uri, şcoală şi autorităţi locale din partea profesorilor.

Instituţia care va procesa datele obţinute din răspunsuri este Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, mai exact fostul Institut de Ştiinţe ale Educaţiei, potrivit documentului obţinut de Edupedu.ro.

Reamintim că Edupedu.ro a scris despre cum Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a făcut un chestionar similar, însă elevii și părinții nu puteau completa dacă profesorii nu își țin orele sau nu fac activități online. Întrebările erau, în marea lor majoritate, despre cum se simt elevii şi părinţii în această perioadă.

Pe de altă parte, Inspectoratul Şcolar din Maramureş a realizat chestionare cu întrebări la obiect, fără să evite situaţiile în care elevii sau profesorii nu ar fi participat la aceste cursuri sau în care profesorii nu şi-ar fi făcut activităţile online potrivit reglementărilor legale.

Sursa: edupedu.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Au existat profesori care NU au lăsat elevii să participe la Bacalaureat 2022? Cîmpeanu: „Refuz să cred că avem colegi atât de cinici”

Publicat

în

Au existat profesori care NU au lăsat elevii să participe la Bacalaureat 2022? Cîmpeanu: „Refuz să cred că avem colegi atât de cinici”

„Refuz să cred că avem colegi care în mod intenționat nu au încheiat mediile la disciplinele din clasa terminală pentru a nu se prezenta în examen de bacalaureat acei candidați, pentru a nu le fi afectată media de promovare”, a declarat ministrul Educației, ieri, la TVR Info.

A fost adusă în discuție existența unor situații în care elevii de clasa a XII-a nu s-ar fi înscris la Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie, pentru că unii profesori nu le-ar fi încheiat mediile.

Edupedu.ro a scris că peste 40 de mii de elevi de clasa a XII-a din generația curentă nu s-au înscris la examenul de Bacalaureat 2022, sesiunea iunie-iulie, potrivit datelor oferite de Ministerul Educației și consultate de Edupedu.ro.

Elit - Gustul Desăvârșit

Sorin Cîmpeanu a declarat recent că „numărul celor înscriși la Bacalaureat este cel mai mic din istoria postdecembristă a României. Și înainte de 1989 aveam, de asemenea, un număr mult mai mare”.

„Am înțeles, sunt idei în spațiul public chiar că există și tendința, refuz să cred că aveam colegi atât de cinici, dar verificăm acest lucru, vă asigur, și vom avea răspunsurile în curând, pentru că în cursul acestei seri aștept rezultatele cu privire la situația promovării, pentru a vedea câți elevi nu s-au prezentat la bacalaureat, pentru că nu au vrut, și câți elevi nu s-au prezentat la bacalaureat, pentru că nu au putut să promoveze în așa fel încât să se înscrie.”, a spus ministrul Cîmpeanu.

De menționat este că ministrul Cîmpeanu a spus marți că a cerut „imperativ” o analiză cu privire la diferența dintre cei 40.000 care au început clasa a XII-a în septembrie și nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat. – detalii aici

Edupedu.ro a scris încă de la începutul lunii iunie că motivul pentru care, dintr-o dată, din ce în ce mai mulți dintre elevii care fac liceul nu se mai înscriu la Bac și se folosesc trucuri de ocolire a literei legislației recente, concepute tocmai să nu mai permită existența unor școli cu rezultate zero.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Restituirea taxelor auto 2022: Guvernul a adoptat ordonanța pentru prelungirea termenului de depunere a cererilor

Publicat

în

Restituirea taxelor auto 2022: Guvernul a adoptat ordonanța pentru prelungirea termenului de depunere a cererilor

În cursul zilei de miercuri, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență prin care este prevăzută prelungirea cu cinci ani a termenului până la care contribuabilii pot depune cererile de restituire a sumelor reprezentând taxa specială, taxa de poluare pentru autovehicule și timbrul de mediu.

Conform unui comunicat al Guvernului, „actul normativ prevede prelungirea cu 5 ani a termenului până la care contribuabilii pot depune cererile de restituire a sumelor reprezentând taxa specială, taxa de poluare pentru autovehicule şi timbrul de mediu”.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Măsura era necesară având în vedere că legislaţia naţională trebuie armonizată principiilor Uniunii Europene în materie de restituire a taxelor încasate cu încălcarea dreptului unional”, arată sursa citată.

Potrivit legislaţiei, românii au avut termen de doar un an – între 7 august 2017 şi 31 august 2018 – pentru depunerea cererilor de restituire, în condiţiile în care, pentru restituirea creanţelor fiscale, dreptul de a le solicita se poate exercita în termen de 5 ani, precizează Executivul.

Schemă de ajutor de stat

Pe de altă parte, Guvernul a aprobat ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind Schema de ajutor de stat IMM INVEST PLUS, şi componentele acesteia – IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST- elaborată în baza Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Guvernul prelungește până la 31 decembrie 2022 programele de finanțare a mediului de afaceri. Actul normativ reglementează Programul IMM INVEST PLUS, care facilitează accesul la finanţare a firmelor, necesară realizării proiectelor de investiţii și pentru continuarea activităţii.

Programul va fi implementat sub forma unei scheme de ajutor de stat în baza căreia se vor acorda garanții și granturi, care vor acoperi o parte din costurile de finanțare a creditelor contractate.

IMM INVEST PLUS include IMM INVEST, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION, RURAL INVEST și este bazat pe Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei (2022/C131/01). Contractele de finanțare se vor acorda după decizia de autorizare a Comisiei Europene.

Programul IMM INVEST PLUS va putea fi accesat până la 31 decembrie 2022, iar plata dobânzilor se va face în maximum 13 luni de la data acordării creditului.

Prin aceste programe, mediul de afaceri beneficiază de un plafon total al garanțiilor de 7,5 miliarde de lei și de un buget al granturilor de maxim 900,68 milioane lei. Astfel, 10.704 beneficiari vor avea acces la finanțare pentru a-și continua activitatea.

Reglementare condiții pentru vânzarea unor imobile

A fost aprobată, de asemenea, ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea unui alt act normativ.

Actul normativ aduce modificări cu privire la reglementarea situației juridice a unor imobile, a cheltuielilor de cazare în unele situații speciale. Sunt și alte reglementări între care interzicerea participării la o nouă procedură de licitație pentru vânzarea imobilelor aflate în proprietatea statului și în administrarea RA-APPS pentru persoana fizică sau juridică care a adjudecat anterior un imobil și nu a încheiat contractual de vânzare sau nu a plătit prețul parţial/integral al bunului adjudecat în urma desfășurării licitației.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Noile taxe stabilite de liderii coaliției de guvernare. Pentru ce vor plăti mai mult românii

Publicat

în

Noile taxe stabilite de liderii coaliției de guvernare. Pentru ce vor plăti mai mult românii

Marți seara, după o ședință care a durat șase ore, liderii coaliției de guvernare (PSD-PNL-UDMR) au decis primele măsuri fiscale majore care urmează să fie aplicate firmelor și persoanelor fizice. Potrivit G4Media, coaliția a decis următoarele:

La capitolul DEDUCERI

Venituri până în 4500 de lei, cu un impact bugetar de 3 miliarde lei/an până în 2023
Tinerii până în 26 de ani, deduceri de 15% din impozitul pe venit cu valoare maximă de 383 de lei
Deduceri pentru familiile care au copii (doar unul dintre părinți) 100 de lei/copil dacă copiii sunt înscriși la o formă de învățământ. (De la 4 copii in sus impozit pe venit zero)

Elit - Gustul Desăvârșit

La capitolul CONTRACTELE PART TIME

Contractele part time cu contribuții ca salariu minim pe economie, daca persoana are doar un singur contract de muncă.
Excepție vor face elevii/studenții care au vârsta până la 26 de ani, persoana care urmează o formă de ucenicie, pensionarul care beneficiază de pensie din sistemul public, persoane fizice care realizează venituri din salarii având mai multe contracte de munca cu timp parțial sau întreg iar valoarea cumulată din salarii depașeste salariul minim pe economie, persoanele cu dizabilități

La capitolul DIGITALIZAREA ANAF

După procesul digitalizării s-ar putea introduce gradual impozitul pe venitul global

La capitolul ACCIZE

Alcool, 20% acciza – 6 bani/litru – de la 1 ianuarie
Țigări, crește cu 31 de lei acciza, 60 de bani/pachet – de la 1 august
Combustibil – acciza neschimbată, sub condiția ca din paritatea leu-euro sa nu scadă

La capitolul TVA

Restaurante, catering, hoteluri – de la 5 la 9%
Locuințe – TVA 5% doar pentru o locuință pana la plafonul de 600.000 de lei dar și pana in 80mp2 utili.
Băuturi cu zahar – de la 9 la 19% (intra și berea fără alcool)

La capitolul IMPOZIT PE TRANZACȚII IMOBILIARE LA PERSOANE FIZICE

Se excludere deducerea de 90.000 de euro/imobil vândut
Se trece la impozitare de 1% pentru o locuință mai mare de 3 ani și impozit 3% pentru imobile de până în 3 ani (excepție moșteniri)
Se va elimina COTA FORFETARĂ PENTRU IMPOZITUL PE VENIT DIN CHIRII

La capitolul IMPOZIT PROPRIETATE

Pe grila notarială
Nu se mai face diferență între pers fizică versus persoană juridică
Se face clasificare de „rezidețial” și „nerezidențial”
Pe rezidential, impozitul – 0,1-0,2% si pe nerezidentiale 1 – 1,3%

La capitolul MICROINTERPRINDERI

Reducere plafon cu 500.000 euro
Limitare deținere control Maxim 3 microinterprinderi
Limitarea obiectului de activitate
Cel putin un angajat
Dividende de la 5 la 8%
Se elimina scuturile pentru companiile de stat si pensiile private

La capitolul PFA

scăderea plafonului de la 100.000 de euro la 25.000 euro/anual

La capitolul JOCURI DE NOROC

Se impozitează 40% din câstig (orice câstig), dar se va face analiză privind modalitatea de impozitare la nivel UE pentru a se aplica un model

La capitolul AGRICULTURA/CONSTRUCȚII

Scăderea palfonului de la 30.000 lei la 10.000 lei pentru facilități fiscale

La capitolul BENEFICII

Limitarea beneficiilor salariale impozitate favorabil la 33% (venituri anuale)

La capitolul VENITURI EXTRA SALARIALE

Sub 6 salarii minime brute – fara contributii
Între 6 si 12 salarii minime brute – contributii pt 6 salarii minim
Între 12 si 24 salarii minime brute – dau contributii cat pt 12 salarii minime
Peste 24 salarii minime brute – contributii ca pt 24 de salarii minime

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare