Sondaj INSCOP septembrie 2026: AUR conduce detașat în intenția de vot pentru Parlament, cu aproape 40%. PSD și PNL se luptă pentru locul 2

Sondaj INSCOP septembrie 2026: AUR conduce detașat în intenția de vot pentru Parlament, cu aproape 40%. PSD și PNL se luptă pentru locul 2

AUR se menține detașat în fruntea intenției de vot pentru alegerile parlamentare, în timp ce PSD și PNL își dispută la limită poziția secundă. USR continuă să piardă din bazinul electoral, iar formațiunile mai mici încearcă să profite de fragmentarea scenei politice. Datele celui mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research arată, totodată, efectele prelungirii crizei politice asupra partidelor care au format fosta coaliție de guvernare.

Cel mai recent sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, indică o configurație electorală dominată clar de AUR, formațiunea condusă de George Simion păstrând un avantaj de aproximativ 20 de puncte procentuale față de PSD și PNL.

Potrivit cercetării desfășurate între 1 și 7 septembrie 2026, AUR ar obține 39,7% dintre voturile celor care și-au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vor merge sau nu sigur la urne. PSD se află pe locul al doilea, cu 18,7%, în timp ce PNL este la 16,3%. USR completează grupul principal, cu 9%.

Rezultatul confirmă o tendință deja vizibilă în măsurătorile anterioare: AUR se menține în jurul pragului de 40%, în timp ce partidele tradiționale din zona fostei coaliții de guvernare rămân sub 20%.

AUR, aproape de 40% și fără rival direct

Cu 39,7%, AUR rămâne de departe principala forță electorală măsurată de INSCOP. Comparativ cu luna mai, partidul crește de la 38,2%, iar față de aprilie avansul este de aproape trei puncte procentuale.

Evoluția din ultimele luni arată că formațiunea a reușit să rămână într-o zonă electorală extrem de ridicată, oscilând în general în jurul valorii de 40%.

Datele prezentate de INSCOP indică 40,9% în ianuarie, 38% în martie, 37% în aprilie și 38,2% în mai. Prin urmare, rezultatul din septembrie nu reprezintă o explozie electorală, ci mai degrabă consolidarea unei poziții dominante.

Declarația directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, merge în aceeași direcție: AUR „se menține în jurul procentului de 40%”, în condițiile în care partidele fostei coaliții de guvernare sunt afectate de prelungirea crizei politice.

PSD revine ușor și recuperează locul 2

PSD ajunge la 18,7%, în creștere față de cele 17,5 procente înregistrate în luna mai. Social-democrații rămân însă mult sub nivelurile atinse în alte momente ale anului: 20,1% în aprilie și 19,2% în martie.

Chiar dacă recuperarea este modestă, PSD reușește să își consolideze poziția și să rămână înaintea PNL în măsurătoarea generală.

Sondajul sugerează însă că lupta pentru locul doi este departe de a fi închisă. Diferența dintre PSD și PNL este de numai 2,4 puncte procentuale, ceea ce, raportat la marja de eroare declarată de ±3%, face ca ordinea celor două partide să trebuiască interpretată cu prudență.

PNL pierde puternic după revenirea spectaculoasă din mai 2026

Una dintre cele mai importante modificări față de măsurătoarea precedentă este în cazul PNL.

Liberalii coboară la 16,3%, după ce în mai ajunseseră la 20,3%. Este o scădere de patru puncte procentuale într-o singură măsurătoare.

Rezultatul readuce PNL la niveluri apropiate de cele înregistrate înaintea saltului din mai: 15,5% în aprilie, 14,5% în martie și 13,5% în ianuarie.

Remus Ștefureac explică această evoluție prin erodarea capitalului electoral acumulat de liberali după moțiunea de cenzură. Potrivit analizei sale, cele patru luni de guvern interimar au anulat o parte importantă din câștigul electoral obținut anterior de PNL.

Astfel, dacă măsurătoarea din mai sugera o revenire spectaculoasă a liberalilor, sondajul din septembrie arată că aceasta nu s-a transformat într-o tendință stabilă.

USR, în continuă coborâre

USR obține 9%, față de 10% în mai și 12,7% în aprilie.

Scăderea este și mai vizibilă dacă este privită în raport cu începutul anului. În ianuarie, USR era la 11,7%, iar în martie la 11,4%.

Formațiunea pare astfel să traverseze o perioadă de eroziune graduală a intenției de vot, deși în rândul alegătorilor siguri de participarea la vot situația este ceva mai favorabilă.

În analiza INSCOP, PSD și USR sunt descrise drept partide care „se stabilizează”, cu recuperări foarte ușoare în special în rândul alegătorilor mobilizați.

UDMR trece din nou de pragul de 5%

UDMR ajunge la 5,5%, față de 5% în mai și 4,3% în aprilie.

Este una dintre cele mai constante evoluții din zona formațiunilor secundare, partidul maghiar reușind să se mențină în jurul sau peste pragul electoral.

Rezultatul din septembrie este, de altfel, cel mai bun din seria menționată pentru 2026.

SENS, surpriza formațiunilor mici

O evoluție interesantă este înregistrată de SENS, care urcă la 4,1%, de la doar 2,5% în mai.

Formațiunea depășește astfel nivelurile din aprilie și octombrie 2025 și se apropie de pragul parlamentar.

În scenariul alegătorilor care declară că vor merge sigur la vot, SENS ajunge chiar la 4,8%, egalând UDMR în această categorie.

Este un semnal că formațiunea ar putea avea un potențial mai mare în rândul electoratului mobilizat decât sugerează rezultatul general.

POT și SOS România rămân sub prag

Atât SOS România, cât și POT sunt măsurate la 2,7% în intenția generală de vot.

POT are o evoluție volatilă: după 5% în ianuarie, partidul coborâse la 1,9% în mai, pentru ca în septembrie să urce din nou la 2,7%.

SOS România rămâne relativ stabilă, însă fără să se apropie de pragul parlamentar, după 2,9% în mai și 2,8% în aprilie.

În rândul alegătorilor care spun că merg sigur la vot, SOS România coboară chiar la 1,8%, în timp ce POT ajunge la 2,2%.

Cum arată electoratul care spune că merge sigur la urne

O perspectivă importantă este oferită de segmentarea rezultatelor în funcție de mobilizarea declarată.

Dintre cei care și-au exprimat opțiunea și afirmă că vor merge sigur la vot, AUR ajunge la 40,2%. PNL se află la 17,2%, PSD la 16,4%, iar USR la 11,4%.

Apare astfel o schimbare relevantă față de clasamentul general: PNL trece înaintea PSD în rândul electoratului sigur de participare, deși în ansamblul celor care și-au exprimat preferința PSD se află înaintea liberalilor.

Totodată, USR are un scor de 11,4% în rândul alegătorilor siguri de participare, superior celor 9% din măsurătoarea generală.

UDMR și SENS sunt ambele la 4,8%, POT la 2,2%, iar SOS România la 1,8%.

Participarea la vot: intenție ridicată, dar electoratul este fragmentat

Datele privind participarea indică un nivel ridicat al mobilizării declarate. 56,7% dintre respondenți spun că sunt siguri că vor merge la vot, acordând nota 10 pe scala de la 1 la 10.

La polul opus, 17,8% aleg nota 1, ceea ce înseamnă că spun că „sigur nu” vor merge la urne.

Alți alegători se concentrează în zona intermediară, cu procente mai mici pentru notele 2-9. În total, 45% din eșantion reprezintă categoria utilizată de INSCOP pentru analiza opțiunilor electorale în rândul celor care declară că vor merge sigur la vot și care au exprimat o preferință.

Această distincție este importantă: procentele de intenție de vot nu reprezintă distribuția tuturor celor 1.100 de respondenți, ci sunt calculate în funcție de categoria de alegători analizată.

Un peisaj politic dominat de un singur partid

Imaginea de ansamblu este una neobișnuit de dezechilibrată.

AUR are 39,7%, în timp ce PSD și PNL, împreună, însumează 35%. Cu alte cuvinte, principalul partid de opoziție depășește, individual, fiecare dintre cele două mari partide tradiționale și se apropie de scorul lor cumulat.

În același timp, niciun partid din fosta coaliție de guvernare nu trece de 20%.

Aceasta este, în esență, concluzia politică centrală a cercetării: criza prelungită pare să fi afectat capacitatea partidelor tradiționale de a transforma guvernarea și gestionarea crizei într-un avantaj electoral.

Pentru AUR, situația este exact inversă. Formațiunea nu pare să fi beneficiat doar de o creștere conjuncturală, ci de o capacitate de a-și păstra electoratul la un nivel foarte ridicat de la o lună la alta.

Ce arată, de fapt, sondajul

Dincolo de fotografia electorală a lunii septembrie, sondajul conturează câteva tendințe majore:

*AUR rămâne lider incontestabil, cu aproape 40% în intenția de vot;

*PSD și PNL se află într-o competiție strânsă pentru locul doi, diferența fiind redusă și aflată în interiorul marjei de eroare;

*PNL pierde puternic față de luna mai, revenind la nivelurile de dinaintea saltului electoral;

*PSD recuperează modest, dar nu reușește să se apropie de AUR;

*USR continuă să scadă în măsurătoarea generală, deși are o pondere mai mare în rândul alegătorilor siguri de participare;

*UDMR se menține peste pragul de 5%;

*SENS înregistrează una dintre cele mai spectaculoase creșteri dintre formațiunile mici, ajungând la 4,1%;

*POT și SOS România rămân sub pragul parlamentar;

*în rândul electoratului sigur de participare, PNL trece înaintea PSD, iar USR urcă la 11,4%.

În acest moment, datele indică un avantaj electoral major pentru AUR, în timp ce PSD, PNL și USR trebuie să își recupereze electoratul pierdut și să transforme intenția de vot într-o mobilizare efectivă la urne.

Sondajul nu poate anticipa rezultatul unui scrutin viitor, iar diferențele dintre PSD și PNL trebuie interpretate prin prisma marjei de eroare. Dar fotografia din septembrie este greu de ignorat: AUR domină clasamentul, iar partidele tradiționale se luptă pentru ceea ce a devenit, în acest moment, mai degrabă o cursă pentru locul al doilea decât pentru primul.

Metodologia cercetării

Sondajul BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XIV-a, a fost realizat în perioada 1–7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de minimum 18 ani.

Eșantionul este reprezentativ pe principalele categorii socio-demografice – sex, vârstă și ocupație. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Rezultatele privind intenția de vot sunt raportate la respondenții care au exprimat o preferință pentru un partid din listă, iar analiza separată privind electoratul mobilizat se referă la cei care declară că vor merge sigur la vot și au exprimat o opțiune electorală.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News