Situația familiilor copiilor din mediul rural, dramatică. Aproape o treime nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi

În ‘Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context național și european’ realizat în cadrul unui proiect al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) și UNICEF România, se arată că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi.

‘66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele românești merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creștere cu 2% (în 2013) față de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% față de 2013’, se arată în document, citând raportul ‘Bunăstarea copiilor din mediul rural’ (2012 și 2014) realizat de World Vision.

Potrivit acestuia, unul din cinci copii între 0 și 5 ani nu a fost la medic în ultimul an și aproape jumătate dintre aceștia a avut boli respiratorii, acestea fiind principalele afecțiuni care cauzează moartea copiilor sub 5 ani. 2,3% dintre familiile din mediul rural declară că în ultimul an cel puțin un copil din gospodărie a abandonat școala. Același raport arată că 1 din 5 copii muncește înainte sau după școală și 1 din 8 absentează pentru a munci în gospodărie. UNICEF arată că în România 8 minori din 100 trăiesc la nivelul de ‘sărăcie severă’, cu mai puțin de 15 lei pe zi.

Datele Ministerului Fondurilor Europene arată că mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din UE27 cu excepția Bulgariei. Riscul sărăciei și excluziunii sociale este mai mare în gospodăriile cu mulți copii (72,5% în cazul gospodăriilor cu 2 adulți și 3 sau mai mulți copii) și în cele monoparentale (60,7%).

Integrarea socială a copiilor și tinerilor proveniți din sistemul instituționalizat de protecție a copilului reprezintă o provocare importantă. În noiembrie 2011, erau înregistrați 1.432 de tineri 16-18 ani și 1.541 de tineri peste 18 ani care urmau să părăsească sau părăsiseră deja centrele de plasament și cu risc mare de excluziune socială. La finele anului 2011, erau înregistrați 83.658 de copiii ai căror părinți erau plecați la muncă în străinătate.

Potrivit informațiilor de pe site-ul Ministerului Muncii, în prezent, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, și o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situație de cel puțin trei ani.

‘O treime din populație este afectată de de privare materială severă, în sensul că nu-și poate permite să achiziționeze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Încă mai există în România copii care nu au mers niciodată la școală, iar procentul tinerilor fără o educație adecvată este ridicat. Multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu șanse mici de a căpăta acces corespunzător la piața muncii. Există inegalități în ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale de bază. Există un număr semnificativ de comunități dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniți și integrați prin intervenții din exterior’, se arată în Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020), publicată pe site-ul Ministerului Muncii.

Același document spune că pentru copii (cu vârste între 0 și 17 ani), obiectivul combaterii sărăciei și excluziunii sociale este de a se asigura oportunitatea de a-și dezvolta întregul potențial, indiferent de originea socială, prin dotarea lor cu abilitățile, cunoștințele și experiența necesare pentru a-și atinge pe deplin acest potențial individual ca și cursanți de succes, persoane cu încredere în sine și în forțele proprii, cetățeni responsabili și contribuabili la dezvoltarea societății.

În ceea ce privește adulții de vârstă activă pe piața muncii, obiectivul este de a se asigura oportunitatea lor de a participa pe deplin la viața economică, socială și culturală a României. Obiectivul pentru cei care au depășit vârsta activă este aceea ca vârstnicii să fie apreciați și respectați, să rămână independenți și să poată participa la toate aspectele vieții în calitate de cetățeni activi, precum și să se bucure de o calitate ridicată a vieții într-o comunitate sigură.

‘Romii prezintă un risc mult mai mare de sărăcie, indiferent de vârstă, educație sau mediul de rezidență. Analiza datelor din Ancheta Bugetelor de Familie a indicat faptul că romii sunt expuși unui risc de sărăcie de zece ori mai mare decât celelalte etnii (33 % dintre ei trăiau în sărăcie absolută pe baza pragului național al sărăciei din 2013, în timp ce doar 3,4 % din populația care nu este de etnie romă au avut niveluri de consum sub pragul sărăciei). Îngrijorător este faptul că riscul de sărăcie este extrem de mare pentru copiii romi — rata de sărăcie în cazul lor este de 37,7 %, în timp ce rata națională a sărăciei este de doar 4,3%’, se arată în strategie.

‘Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context național și european’ spune că în perioada 2010-2014 sistemul de servicii sociale din România a rămas slab finanțat.

‘În condițiile unei medii europene de 2,2% din PIB alocat serviciilor sociale, România nu a cheltuit niciodată mai mult de 0,3% (2005) — 0,5% (2012) cu aceste servicii. În general, cheltuiala cheltuiala cu serviciile sociale și medicale din România (cumulat), nu depășea 5% din PIB în 2010, în condițiile unei medii europene de 10%’, se arată în document.

Potrivit acestuia, în România, costurile din sistemul de asistență socială sunt alocate preponderent pentru beneficii sociale/prestații, deși societatea civilă a argumentat în nenumărate rânduri că, în lipsa completării lor cu serviciile sociale, acestea nu reușesc să adreseze în mod eficient incluziunea socială a beneficiarilor sau să limiteze dependența acestora de ajutorul financiar al statului.

Datele Ministerului Muncii arată că în primul semestru din acest an numărul mediu lunar de familii beneficiare de venit minim garantat a crescut la 252.688 familii, în creștere cu 4,8%, față de aceeași perioadă a anului precedent.

‘Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.004 în semestrul I 2014 la 252.688 în semestrul I 2015, cu 11.684 familii (4,8%). Suma plătită în semestrul I 2015, de 348.024.611 lei, a fost mai mare cu 15.012.339 lei (4,5%) decât în semestrul I 2014. Județele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Mureș, Olt, Argeș, Iași, Dâmbovița, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galați, Buzău și Dolj’, informează Ministerul.

Suma plătită din bugetul Ministerului pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și asigurarea obligatorie a locuințelor) în semestrul I a fost de peste 369,7 milioane lei, mai mare cu 1.9 milioane lei (5,1%) față de aceeași perioadă a anului precedent. (V.N.)

Sursa Agerpres

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI