Sfântul Sinod al BOR a hotărât canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei Andrei Şaguna şi Simion Ştefan

La propunerea sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului şi Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei Andrei Şaguna, cu zi de pomenire la 30 noiembrie, şi Simion Ştefan, cu zi de pomenire la 24 aprilie.
Decizia este una binevenită, fiind cunoscut fapul că în Transilvania românii, dar şi biserica strămoşească, au fost timp de sute de ani persecutaţi.
l”Capul neîncoronat” al românilor din Transilvania
Mitropolitul Şaguna Andrei (din botez Anastasie) a fost mitropolit al Ardealului, având origini aromâne. S-a născut pe 20 decembrie 1808, în Mişcolţ, în Ungaria, şi a trecut la Domnul pe 28 iunie 1873, în Sibiu, fiind înmormântat în Răşinari. După studii de Filosofie şi Drept, dar şi absolvirea Seminarul ortodox din Vârşeţ, se călugăreşte sub numele Andrei. Pe 2 decembrie 1847 este ales episcop, iar pe 24 decembrie 1864 a fost numit arhiepiscop şi mitropolit al reînfiinţatei Mitropolii a Ardealului, cu reşedinţa în Sibiu.
Academicianul Dan Berindei afirma că a fost „o mare personalitate a naţiei româneşti, un conducător înţelept, un purtător de cuvânt al naţiunii române”. Pe de altă parte, părintele profesor Mircea Pîcurariu spunea că, prin Statutul organic, el a dat „cea mai democratică organizare a bisericii”.
lA înfiinţat sute de şcoli în toată România
Şaguna a organizat învăţământul primar şi mediu ortodox românesc din Transilvania, punându-l sub îndrumarea Bisericii. La sfârşitul păstoririi sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau 800 de şcoli „poporale”, un gimnaziu cu opt clase la Braşov, o şcoală reală-comercială la Braşov şi un gimnaziu cu patru clase la Brad. La îndemnul lui s-au tipărit peste 25 de manuale şcolare, iar în 1853 a înfiinţat un Institut teologic-pedagogic. A avut un rol decisiv la întemeierea şi organizarea „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului roman”, fiind primul ei preşedinte.
lSimion Ştefan – a tipărit Testamentul „de la Bălgrad”
Simion Ştefan a fost mitropolit al Transilvaniei şi a trecut la Domnul în iulie 1656, la Alba Iulia. A învăţat în Colegiul academic din localitate, apoi s-a călugărit în mănăstirea românească din acest oraş. În 1643 a fost ales mitropolit al românilor ardeleni, cu sediul în Alba Iulia (Bălgrad). În timpul păstoririi sale, s-a tipărit Noul Testament, zis „de la Bălgrad”, prima traducere românească integrală, cu o remarcabilă prefaţă a mitropolitului, în care dezbătea problema unităţii limbii româneşti. A fost reeditat în 1988 şi 1998. În 1651 a tipărit o Psaltire în limba română.(E.Z.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI