Sesizarea Avocatului Poporului, înregistrată la CCR. 7 februarie – termen pentru transmiterea punctelor de vedere

Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat, vineri, 3 februarie, sesizarea Avocatului Poporului privind excepția de neconstituționalitate a OUG de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, urmând ca până pe 7 februarie părțile implicate să transmită punctele de vedre, au precizat reprezentanți ai CCR.

Termenul de discutare a sesizării se va stabili după transmiterea punctelor de vedere. Potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, procedura prevede că președintele CCR desemnează judecătorul-raportor și va comunica încheierea prin care a fost sesizată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere.

CCR a stabilit aceleași termene de transmitere de a punctelor de vedere ale părților și în cazul cererilor înaintate de președintele Klaus Iohannis și de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională între puterile statului.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunțat că a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la OUG 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale.

„Am decis să ridic excepția de neconstituționalitate a OUG 13/2017”, a declarat Ciorbea vineri.

El a menționat că a criticat în ansamblu această OUG.

„Am criticat-o în ansamblu, de aceea am început cu elementele extrinseci, dacă vor fi reținute de Curte, atrag după ele constatarea neconstituționalității ordonanței de urgență în ansamblu. (…) Efectul: dacă se constată acest lucru, evident că se va trece la o reglementare de către Parlament, pe bază de proiect de lege, iar ceea ce se stabilește de CCR ca fiind neconstituțional, pentru că nu se vor limita numai la analiza elementului extrinsec, ci și a chestiunilor intrinseci, toate acele chestiuni care vor fi analizate vor deveni obligatorii pentru Parlament în momentul în care va dezbate un proiect de lege cu un asemenea obiect”, a spus Ciorbea.

Acesta a susținut că unele idei dintr-o scrisoare a procurorului general au fost preluate în textul excepției. „Am primit aseară de la procurorul general o scrisoare prin care mă roagă să iau în considerare unele critici de neconstituționalitate dintr-un document întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). Am avut în vedere și acest document, unele idei au fost preluate chiar în textul excepției, celelalte nu am reușit să le examinăm, dar am atașat documentul la excepția propriu-zisă”, a precizat Ciorbea.

Avocatul Poporului a menționat doar câteva dintre criticile de neconstituționalitate din excepție, una referindu-se la neîndeplinirea cerințelor privind existența urgenței și a cazului excepțional care să permită adoptarea unei astfel de OUG.

„Guvernul menționează, în nota de fundamentare, ca unul dintre motive faptul că e necesară implementarea unei Directive a UE, verificând am constatat că termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018”, a afirmat Avocatul Poporului.

În ceea ce privește abuzul în serviciu, el a susținut că Guvernul nu definește ce înseamnă vătămare gravă. „Este adevărat că avem binecunoscuta decizie a CCR și că, prin ordonanță de urgență, s-a ținut seama de cerințele formulate în decizia CCR, dar în OUG se adaugă, se face trimitere și la vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci, se spune ori prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei ori se aduce o asemenea vătămare despre care vorbeam, în schimb Guvernul nu definește în cuprinsul ordonanței de urgență ce înseamnă această vătămare gravă, prin urmare apare încă un element de imprevizibilitate, incertitudine, care e contrară cerințelor constituționale în materie”, a declarat Ciorbea.

El a afirmat că a limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii, ordonanțelor, ordonanțelor de urgență și a nu se face referire la celelalte acte normative — hotărâri de Guvern, ordine ale miniștrilor, hotărâri ale Consiliilor Județene, locale înseamnă a scoate de sub incidența legii penale activitatea a aproape întregii administrații din România.

„În ordonanța de urgență se spune că suntem în prezența abuzului în serviciu, dar în situația în care avem de-a face cu încălcarea legii stricto senso, respectiv lege sau ordonanță de urgență, or din diverse decizii ale CCR reiese clar că trebuie avută în vedere accepțiunea largă a noțiunii de lege, deci și acele încălcări ale dispozițiilor unor hotărâri de Guvernului, ale unor ordine ale miniștrilor, ale unor hotărâri ale Consiliilor Județene, Consiliilor municipale locale, etc, reprezintă acte normative, lege în sens larg”, a explicat Ciorbea.

sursa: Agerpres

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI