Scrisoare din Scărişoara

BIROUL DE RELAŢII CU PUBLICUL

 Răsfoind zilnic ziarul UNIREA, mi-a atras atenţia colţul dedicat cititorilor, respectiv relaţiile cu publicul şi m-am gândit că ar fi benefic să afle şi alţi cititori unele aspecte din viaţa locuitorilor unei localităţi care se vrea „a fi” în UE. De aceea, vă aduc mulţumiri pentru publicarea scrisorii mele.
În primul rând, vă scriu în numele unui grup de cetăţeni ai localităţii Scărişoara, jud. Alba pentru a ne manifesta, măcar în scris, nemulţumirile. Aşa cum majoritatea ştiţi deja, această localitate este situată într-o zonă geografică înzestrată de Dumnezeu cu frumuseţi ale naturii, prin minunăţia peisajului şi bogăţia tradiţiilor. Însă, printre aceste aspecte, din păcate, avem o întrebare, aşa-zis „retorică”, la care nu aşteptăm un răspuns, acesta nu cred că poate fi găsit: Cum este posibil ca în sec. XXI, într-o ţară, membră a UE, într-o regiune cu un desăvârşit potenţial turistic, cu aşezare lângă DN75, în plin centru de comună, să nu existe apă potabilă?? Mulţumim lui Dumnezeu că încă mai există izvoare pentru a ne procura sursa necesară de apă….
Poate vă întrebaţi de ce? Cauzele sunt multiple: „bunăvoinţa” unor… oameni cărora nu le mai ajunge nici măcar apa, neglijenţa autorităţilor locale care ridică din umeri la fiecare întrebare (în cel mai bun caz unele promisiuni deşarte)… pe scurt, lipsa totală a sentimentului numit „omenie”.
Apa – elixirul vieţii, la fel ca multe altele, ne este dată de Dumnezeu. Cei care citesc acest articol ar trebui să-şi pună întrebarea, cum ar fi dacă tot Dumnezeu ar fi Cel care ne-ar şi lua-o de tot. Atunci nu ar mai conta nici câte hectare de pământ avem, nici dacă trece sau nu cineva prin curtea noastră, nici cine ce culoare politică are, nu ar mai conta absolut nimic.
Am dori ca acest articol să fie un semnal de alarmă pentru toţi cititorii dvs., realitatea este crudă: trăim într-o lume plină de răutate, formată numai din sentimente de invidie şi nerecunoştinţa. Poate că toate greutăţile pe care le îndură omenirea ne sunt date pe bună dreptate până la urmă.
În speranţa unor vremuri mai bune, vă dorim numai bine, să aveţi parte din plin de ediţii frumoase în continuare şi de cât mai mulţi cititori.
(Un cetăţean)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI