Scandal între foştii angajaţi de la Grup Corint

Fostul conducător al echipei de restauratori desfiinţează criticile aduse lucrărilor din Cetatea Alba Carolina

De curând în presa online şi la TV au fost lansate “dezvăluirile senzaţionale” ale unui fost angajat al SC Grup Corint, referitoare la modul în care s-au executat lucrările de restaurare din Cetatea Alba Carolina.Vizate erau în primul rând reconstrucţia Porţii a II-a a Cetăţii; restaurarea şi reconstituirea Porţii de Sud a Castrului Legiunii a XIII-a Gemina. Călin Hăbian acuză folosirea unor materiale şi tehnici inadcvate. În opinia lui, lucrările la care, în ultimii trei ani a participat, sunt făcute de mântuială.

Valentin Ştefan, cel care a condus până în martie 2011 echipa de restauratori a Grup Corint a absolvit Facultatea de Istorie şi Muzeologie din cadrul Universitatii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, specializarea “Conservarea si restaurarea patrimoniului cultural” şi a făcut studii aprofundate (masterat, stagii de specializare cu specialişti străini) în protejarea şi valorificarea patrimoniului istoric cu lucrarea de dizertaţie la master: „Fortificaţia Vauban din Alba Iulia”. Dosarul său este în curs de acreditare la Ministerul Culturii şi Cultelor, fiind printre puţinii restauratori din Alba care îndeplinesc condiţiile pentru acest nivel de recunoaştere profesională.

Precizăm că Grup Corint este firma de restaurare a monumentelor istorice  cu cele mai multe lucrări de reconstrucţie şi restaurare din România, cu activitate desfăşurată în toate marile centre istorice din România (Iaşi, Sibiu, Sinaia, Alba Iulia, Ploieşti, Braşov, Hunedoara, Câmpina sau Timişoara). În anul 2008, în calitate de şef de şantier la Poarta a III-a, Valentin Ştefan l-a angajat pe Călin Habian pe şantierul de restaurare, unde au lucrat în echipă pană cand Ştefan s-a retras de la Grup Corint pentru a-şi  continua activitatea pe alte şantiere importante din ţară, prin propria s-a firmă.

„Călin Hăbian susţine că există nereguli majore în derularea lucrărilor, iar constructorii au folosit piatră falsă, făcută din ciment, umplutură cu cărămidă şi polistiren. A afirmat că nu a ieşit cu aceste declaraţii pentru că era legat de firma Grup Corint cu o clauză de confidenţialitate”(Adevărul de Alba).

Ştefan a explicat cum aceste elemente prezentate trunchiat în massmedia au fost scoase din context, devenind astfel grave acuzaţii. În plus, afirmaţiile referitoare la folosirea unor materiale nepotrivite, cum ar fi căramida celulară şi polistirenul sunt total nefondate. Au creat o imagine neadevărată asupra modului în care specialiştii au făcut aceste lucrări.

Tehnica de zidire utilizând blocuri de piatră la faţa zidului şi umplutura între cele două feţe era folosită încă din Antichitate (murus dacicus) pentru a diminua costurile în muncă şi materiale. Chiar şi zidul cetăţii Vauban are doar în partea din faţă zidărie simetrică de cărămidă, spatele fiind realizat din umplutură de spărturi de cărămidă, bucăţi de piatră şi mortar de var (umplutură). La arcele de la Poarta Castrului s-au folosit blocuri de piatră (13 per arc), care împreună însumează peste 10 tone iar dacă zidăria ar fi fost realizată din polistiren sau alte materiale mai slabe, atunci nu ar fi rezistat la descărcările de sarcină şi s-ar fi dărâmat.

În ceea ce priveşte grosimea blocurilor de piatră utilizate la reconstituirea celor 2 stâlpi de la Poarta a II-a poate fi verificată cu ochiul liber de către orice pieton deoarece se vad rosturile de îmbinare şi deci afirmaţia cum că s-ar fi folosit doar “placaj de 7 cm” este „falsă şi rău intenţionată” a explicat Ştefan.

Afirmaţiile despre folosirea “materialelor irevesibile” (care nu pot fi înlăturate decât prin metode speciale) la restaurarea Porţii a III-a ” îl descalifică profesional pe Călin Habean şi sugerează tuturor faptul că a urmarit alte scopuri decât prezentarea realitaţii, pentru că este un lucru foarte uşor de evaluat de către un specialist, că mortarele şi blocurile de piatră utilizate în acest caz pot fi înlăturate mecanic”.

„Despre folosirea materialelor reversibile se poate vorbi în special la piesele realizate din materiale organice (piele, hartie, textile), dar la un monument unde se pune problema rezisţenţei în timp se folosesc materiale care nu se descompun chimic, mai ales sub acţiunea principalului factor dăunător – apa. Toate materialele utilizate sunt materiale omologate de Ministerul Culturii şi au fost verificate în laborator de către specialişti autorizaţi.” În plus, pentru mai multe luni, la începutul lucrărilor de restaurare din Cetate, în 2006, Ştefan a participat la mai multe seminarii de pregătire pentru a se familiriza cu materialele speciale care se folosesc în această activitate.

Alba Iulia a beneficiat de cunoştinţa şi conştiinţa unor experţi în restaurare

Opinile lui Ştefan sunt împartaşite de toţi cei avizaţi şi calificaţi care au participat la transformarea Cetăţii din Alba Iulia într-un obiectiv istoric şi turistic unic in Europa de Est. Reputaţia este esenţială în această profesie datorită faptului că la nivel naţional există un număr restrâns de specialişti şi o reputaţie pătată poate duce la pierederea unor contracte şi la o imagine negativă în rândul specialiştilor restauratori din ţară.

“Numai anul acesta am participat la lucrările de conservare în cadrul Ansamblului Brâncovenesc – Palatul Mogoşoaia sau la restaurarea faţadei de piatră a Palatului Karoly din Carei, monumente foarte importante pentru patrimoniul naţional”, spune Valentin Stefan, „şi nu imi convine ca un simplu angajat să arunce cu noroi peste eforturile şi reuşitele unei echipe de profesionişti”.

“Poate pentru că dincolo de pătarea imaginii foştilor colegi, să îţi sacrifici reputaţia de resaurator înseamnă sinucidere profesională şi nu cred ca Hăbian Călin a realizat preţul pe care îl va plăti minţind.”

Porţile Cetăţii Alba Carolina vor bucura milioane de oameni pentru sute de ani

“Un aspect esenţial care trebuie subliniat este că în ceea ce priveste Poarta Castrului şi cei doi stâlpi centrali ai Porţii a II-a nu este vorba despre o restaurare ci de o reconstituire, deoarece conform Cartei de la Veneţia (biblia restauratorilor) poate fi vorba de o restaurare doar dacă se păstreaza 60% din aspectul original. Diferenţa dintre restaurare şi reconstituire este fundamentală şi implică reglementări legislative, criterii şi tehnici de lucru total diferite” a declarat Valentin Ştefan.

Ceea ce a fost descoperit în urma săpăturilor arheologice la Poarta de Sud a Castrului, mai precis fundaţiile celor două turnuri şi a pilonului central precum şi cele trei-patru rânduri de piatră (asize) reprezintă mai puţin de 5% din construcţia originală. Asupra acestor elemente originale ale Castrului Roman s-au aplicat tehnici şi materiale specifice restaurării, iar pentru partea reconstituită s-au folosit materiale noi, profesionale, care vor dura zeci şi sute de ani.

„Despre clauza de confidenţialitate pot să spun că este o minciună, nici eu şi după cunoştinţa mea nici un alt angajat al Grup Corint nu a semnat aşa ceva. Mai mult decât atât din punct de vedere juridic, afirmaţia lui Hăbian este absurdă şi chiar dacă această confidenţialitate ar fi existat în contract, atunci efectul ei s-ar fi întins şi după încetarea contractului de muncă” a încheiat restauratorul.

Bogdan PRESECAN

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI