Satele înființate de moți la granița cu Ungaria acum 100 de ani. Cum au apărut Horea, Scărișoara și Avram Iancu

Satele înființate de moți la granița cu Ungaria acum 100 de ani. Cum au apărut Horea, Scărișoara și Avram Iancu

Reforma agrară din 1921 a marcat nașterea unor noi comunități pe meleagurile României. Printre cei curajoși care au ales să se mute în căutarea pământului și a unei vieți mai bune s-au numărat și sute de moți din Apuseni.

Acești moți au decis să se stabilească în special în nordul țării, aproape de granița cu Ungaria, în schimbul împroprietăririi cu pământ. Cu ei, au adus și denumirile satelor pe care le-au lăsat în urmă.

De exemplu, moții din Scărișoara au fondat satele Scărișoara Nouă și Horea în județul Satu Mare. Comunitatea din Horea a dat numele celebrului erou național român unei localități apropiate de Carei. Această tradiție a continuat și în cazul comunei Avram Iancu din județul Bihor, situată la granița cu Ungaria.

Reforma agrară din 1921 a însemnat exproprierea a peste 6 milioane de hectare de teren, dintre care aproape 4 milioane de hectare erau terenuri arabile, reprezentând 66% din suprafața stăpânită de marii proprietari. Aproximativ 2 milioane de familii țărănești au primit pământ în urma acestei reforme.

Chiar dacă unele critici susțin că reforma agrară a adâncit diviziunile sociale dintre țărani și marii proprietari, aceasta a avut beneficii semnificative pentru țărănime și a contribuit la dezvoltarea generală a țării.

Astăzi, localitățile Scărișoara Nouă și Horea fac parte din comuna Pișcolt din județul Satu Mare, iar comuna Avram Iancu este situată în județul Bihor. Aceste comunități continuă să păstreze legături strânse cu rădăcinile lor moțești și să împărtășească amintiri despre strămoșii lor.

Acesta a fost un proces în care moții nu au adus cu ei doar bunuri materiale, ci și partea lor spirituală și identitară, precum graiul moțesc, tradițiile și valorile specifice Moților. Legăturile dintre comunitățile nou înființate și cele rămase în Apuseni au fost întotdeauna puternice și au continuat să se dezvolte de-a lungul anilor, cu vizite reciproce și păstrarea identității culturale moțești.

sursa foto: wikipedia.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI