Șase persoane decedate din Alba au fost incinerate în 2017. Incinerarea în România, între interdicția impusă de Biserica Ortodoxă și dorința exprimată în timpul vieții
Incinerarea în România, între interdicția impusă de Biserica Ortodoxă și dorința exprimată în timpul vieții: șase persoane decedate din Alba au fost incinerate în 2017.
Incinerarea persoanelor decedate este, încă, în România un subiect tabu. Biserica Ortodoxă interzice preoților să oficieze slujbe pentru cei care decid în timpul vieții ca, atunci când vor deceda, să fie incinerați. Surse oficiale susțin că doar 0,5% dintre decedații din România sunt incinerați. Spre comparație, în Ungaria procentul este de 63%.
„În România practica incinerării nu este una răspândită, în pofida faptului că țara noastră a reprezentat un pionier al promovării acesteia, cel puțin în perioada interbelică. Deşi la prima vedere ar reprezenta o practică «străină» spaţiului românesc, incinerarea a constituit de-a lungul vremii o modalitate de dispunere asupra cadavrului asumată de către o parte a elitei româneşti. Astfel, dintre cele aproximativ 70.000 de incinerări performate în România de-a lungul a peste 80 de ani de istorie, se pot identifica în jur de 2.000-2.500 de nume ale unor personalităţi publice româneşti care au ales o asemenea modalitate de a ieşi demn din scena vieţii, aceasta cuprinzând scriitori, poeţi, pictori, sculptori, academicieni, personalităţi ale vieţii politice etc”, afirmă Marius Rotar, cercetător la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia şi preşedinte al Asociaţiei Cremaţioniste „Amurg“.
Potrivit acestuia, pe această listă apar Garabet Ibrăileanu, Constantin Stere, Eugen Lovinescu, Anton Holban, Aurel Baranga, Felix Aderca, Oscar Han, Ştefan Mihăilescu Brăila, Clody Bertola, Ilarion Ciobanu, Silviu Brucan sau, mai recent, Mihaela Iordache, soţia regretatului actor Ştefan Iordache, ori Sergiu Nicolaescu.
În Alba, în 2017 au existat șase cazuri de incinerare a unor persoane decedate.
„Incinerarea este igienică și mai ieftină, cam la jumătate față de înmormântarea clasică, care implică, în primul rând, costurile locului de veci“, a completat cercetătorul Marius Rotar. Costul propriu-zis al incinerării este de 1.200 de lei. Potrivit datelor prezentate de preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste „Amurg“, anul trecut șase persoane din județul Alba au fost incinerate la Ignis.
De la deschiderea crematoriului, în 2014, și până acum numărul incinerărilor a ajuns la 600.
Secțiune Știri sub articolul principal

Știri recente din categoria Politică Administrație
Video | Lucrare complexă de schimbare a canalizării pluviale cu descărcare în râu într-un oraș din Alba: „Când ploua tare, apa intra în curțile oamenilor”
Lucrare complexă de schimbare a canalizării pluviale cu descărcare în râu într-un oraș din Alba: „Când ploua tare, apa intra în curțile oamenilor” Primăria Municipiului Blaj a demarat lucrările de reconfigurare a rețelei de canalizare pluvială pe strada Petőfi Sándor, cu scopul de a preveni acumulările de apă și inundarea curților riveranilor în timpul ploilor […]
Fostul premier desemnat Adrian Veștea se alătură Platformei Liberal-Conservatoare: „Nu este împotriva PNL, ci pentru întărirea lui”
Fostul premier desemnat Adrian Veștea se alătură Platformei Liberal-Conservatoare: „Nu este împotriva PNL, ci pentru întărirea lui” Fostul premier desemnat Adrian Veștea și-a anunțat susținerea pentru Platforma Liberal-Conservatoare, inițiată de Alin Tișe în interiorul PNL. Liberalul susține că demersul urmărește reafirmarea identității doctrinare a partidului și încurajarea dialogului intern, respingând ideea că platforma ar reprezenta […]
De la fonduri guvernamentale la bani europeni: Strategia din spatele marilor investiții din Cugir. Adrian Teban: ,,Finalizarea proiectelor este cea mai bună dovadă de respect față de cetățeni și față de comunitate”
De la fonduri guvernamentale la bani europeni: Strategia din spatele marilor investiții din Cugir. Adrian Teban: ,,Finalizarea proiectelor este cea mai bună dovadă de respect față de cetățeni și față de comunitate” Din 2004, când a fost ales pentru prima dată primar al orașului Cugir, inginerul Adrian Teban a condus administrația locală prin mai multe […]







