Salariile şi economia

    După cum se ştie deja, preşedintele Traian Băsescu a anunţat săptămâna trecută, în plenul Parlamentului, că există condiţii create pentru ca salariile bugetarilor să fie mărite şi aduse la nivelul din iulie 2010, când au fost tăiate cu 25 la sută. Ţinându-se cont şi de inflaţie, acest lucru ar însemna o creştere a salariilor bugetarilor în acest an de circa 15-16 la sută, având în vedere faptul că anul trecut bugetarii au mai beneficiat de o creştere salarială de 15 la sută. Ca argumente principale, preşedintele a arătat că, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, numărul salariaţilor în sectorul public era, în aprilie 2009, de 1.396.129, iar în ianuarie anul acesta de 1.196.067, astfel că, deşi în condiţii de criză, numărul angajaţilor din sectorul bugetar a fost redus în această perioadă cu peste 200.000. El a mai explicat că, în 2009, anvelopa salarială, totalul salariilor reprezenta valoric 9,6 la sută din PIB, iar obiectivul pentru 2014 era să ajungem la 7 la sută din PIB. „Am atins 7 la sută, de fapt, cu acurateţe 6,94 la sută, la sfârşitul anului trecut. Deci condiţiile de revenire s-au îndeplinit la 31 decembrie 2011. În numele prudenţei, şi Guvernul Boc şi Guvernul Ungureanu au zis: «Discutăm după primul trimestru, să vedem ce se întâmplă». Dar parametrii conveniţi cu FMI s-au atins”, a spus preşedintele. Totodată, el a subliniat că nu a luat domnia sa, cu de la sine putere, decizia revenirii la salariile anterioare pentru bugetari, ci doar a cerut Parlamentului şi Guvernului să analizeze posibilitatea revenirii acestora la nivelul anterior începând din această primăvară.
La numai câteva zile, mai precis luni, potrivit liderului deputaţilor PDL, Mircea Toader, liderii coaliţiei de guvernare (PDL+UDMR+UNPR+minorităţi) au decis ca salariile bugetarilor să fie majorate, începând cu luna iunie, urmând ca Guvernul să găsească soluţii, să calculeze şi să analizeze procentajul cu care se va face majorarea. Din câte am înţeles, premierul Mihai Răzvan Ungureanu ar fi avut deja şi o întâlnire cu Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, pe tema posibilităţii majorării salariilor şi a scăderii CAS, care, între altele, i-ar fi spus premierului, ca un fel de concluzie, „Orice, măsură este binevenită, numai să crească consumul!”.
Ei bine, trecând peste faptul că posibila majorare a salariilor bugetarilor face parte desigur dintr-o strategie electorală a puterii actuale, de a-şi mai reveni în sondaje după căderea serioasă în cadrul acestora, în urma aplicării unui program drastic de reforme anticriză, măsura de revenire la salariile bugetarilor avute dinainte de iulie 2010 trebuie să spunem că este binevenită. Pe lângă faptul că acest lucru înseamnă şi o măsură ce vine în sprijinul creşterii consumului, deci dă un oarecare imbold şi producţiei la nivel naţional, mai aduce şi ceva bănuţi în buzunarele oamenilor, care au fost pur şi simplu spoliate de creşterile de preţuri atât la produsele agoalimentare de bază, cât şi combusibili, energie electrică etc. Numai că această majorare nu prea rezolvă problema unui trai mai bun pentru toţi românii, acum şi în viitor. Asta deoarece, în condiţiile în care se va opera majorarea salarială promisă, de aceasta ar beneficia doar cei circa 1,2 milioane de bugetari, şi nici aceştia nu vor jubila de fericire că pot trăi cu mult mai bine ca şi până acum. Iar cei peste 3 milioane de români ce lucrează în mediul privat cu ce se vor alege, întrucât, în decursul acestor ani, după cum se ştie şi în mediul privat au fost restrângeri serioase de activitate şi reduceri de salarii, iar de creşteri nu prea am auzit în niciun sector de activitate. Dar cei peste 5 milioane de pensionari?
În altă ordine de idei, după cum stau lucrurile acum, este foarte posibilă o nouă recesiune la nivelul Uniunii Europene şi chiar la nivel mondial. Ca atare, România nu se poate baza doar pe o mică creştere a consumului la nivelul populaţiei, ca măsură de stimulare a creşterii economice. Am mai spus-o şi continui să o spun. Românii vor trăi cu adevărat mai bine atunci când, printr-un program guvernamental coerent, se vor decide unele domenii prioritare pentru economia naţională şi vor fi relansate agricultura, mineritul, hidroenergia, energia verde şi turismul, creându-se astfel mult mai multe locuri de muncă şi venituri substanţiale la bugetul statului. Când PIB-ul ţării va fi în măsură să crească cu 8-10 la sută în câţiva ani, atunci desigur că şi românii vor putea să aibă cu adevărat un trai mai bun. Până atunci nu.

Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI