Salariile din România, cel mai puternic ritm de creștere față de țările din regiune. Au urcat cu 45% în construcții, cu 36% în învățământ, iar în sănătate cu 30%
Potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică, constructorii, alături de angajații din învățământ și din sănătate au înregistrat cel mai puternic ritm de creștere a venitului net în perioada ianuarie 2018- ianuarie 2019.
Salariile din construcții au urcat cu 45% în intervalul analizat, în vreme ce în învățământ creșterile salariale au fost de 36% iar în sănătate de 30%. Ca ritm de creștere, România devansează toate țările din regiune: Ungaria are o creștere salariusalarială medie anuală de 10%, Cehia 8%, Polonia circa 7% iar Slovacia de circa 6%. România a avut în perioada ianuarie 2018- ianuarie 2019 o creștere de 18%.
Potrivit anunțului făcut miercuri de statisticienii Institutului Național, salariul mediu net din ianuarie a fost de 2.936 de lei, cu 21 de lei mai mic decât în decembrie, lucru normal, ținând cont că în decembrie companiile oferă angajaților prime sau bonusuri care cresc nivelul mediu al venitului net.
Cele mai semnificative scăderi ale salariului net au fost:
- cu 30,3% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), respectiv cu 28,2% în extracţia cărbunelui superior şi inferior;
- între 16,0% şi 23,0% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de editare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat;
- între 8,5% şi 11,5% în fabricarea băuturilor, industria metalurgică, fabricarea produselor din tutun, colectarea şi epurarea apelor uzate, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor mijloace de transport, cercetare-dezvoltare, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.
Cele mai semnificative creşteri au fost:
- cu 25,4% în extracţia minereurilor metalifere, respectiv 25,3% în construcţii;
- între 3,0% şi 10,5% în alte activităţi extractive, hoteluri şi restaurante, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite).
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Radu Georgescu: România are un deficit comercial și de Cont Curent în primele 10 țări de pe planeta Pământ. Asta duce spre falimentul de țară
Radu Georgescu: România are un deficit comercial și de Cont Curent în primele 10 țări de pe planeta Pământ. Asta duce spre falimentul de țară „România are un deficit comercial și de Cont Curent în primele 10 țări de pe planeta Pământ”, semnalează economistul Radu Georgescu. Potrivit acestuia, asta duce România către falimentul de țară. […]
CUPOLA DE FOC revine în România: Cod galben de caniculă. Zonele vizate de avertizarea meteo
CUPOLA DE FOC revine în România: Cod galben de caniculă. Zonele vizate de avertizarea meteo Cupola de foc revine în România! Confirmarea vine de la meteorologi, care au emis, duminică, 13 iulie 2025, noi avertizări de caniculă. O primă avertizare meteo cod galben este valabilă duminică, 13 iulie 2025, în intervalul orar 12.00-21.00. Vor fi […]
Sociologul Florin Poenaru: „Bolojan reduce, taie, optimizează, dar fără să atingă PRIVILEGIILE. Administrează SĂRĂCIA cu mână de fier”
Sociologul Florin Poenaru: „Bolojan reduce, taie, optimizează, dar fără să atingă PRIVILEGIILE. Administrează SĂRĂCIA cu mână de fier” Sociologul Florin Poenaru a făcut o analiză a măsurilor de austeritate deja decise, respectiv proiectate, de Guvernul condus de Ilie Bolojan. „Măsurile de austeritate promovate de guvernul Bolojan nu reprezintă doar o intervenție punctuală asupra bugetului, așa […]