Salariile ar putea fi mai mari de la anul! Economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023
Salariile ar putea fi mai mari de la anul! Economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023
Salariile ar putea fi mai mari de la anul! Comisia Europeană a îmbunătăţit în prima zi a acestei săptămâni estimările privind creşterea PIB-ului României în acest an şi anul viitor.
Prin aceste estimări, comisia a menţinut proiecţia privind inflaţia pentru 2023, conform previziunilor economice de primăvară. Economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024, potrivit Executivului european, care avertizează, însă, că întârzierile în implementarea PNNR ar putea reduce investiţiile.
CITEȘTE ȘI: Plata salariilor în cash va fi interzisă atât la stat, cât și în privat! PROIECT de lege
Comisia Europeană e optimistă. Salariile ar putea creşte
La sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană estima un avans al PIB-ului României de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024. Atunci când vine vorba despre inflație, actualele estimări indică un nivel de 9,7% în 2023 şi la 4,6% în 2024, după ce, în previziunile anterioare, CE prognoza o inflaţie de 9,7% anul acesta şi de 5,5% anul viitor. „Creşterea economiei ar urma să continue, deşi într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflaţiei persistente, a înăspririi condiţiilor de finanţare şi a creşterii mai reduse a partenerilor comerciali. Inflaţia ar urma să atingă nivelul de vârf în 2023, iar indicele preţurilor de consum va rămâne peste ţinta de inflaţie în 2023 – 2024”, previzionează Executivul comunitar.
Indicele armonizat al preţurilor de consum a atins nivelul de vârf în noiembrie şi apoi a scăzut până la 12,2% în martie, în urma reducerii preţurilor energiei. Datorită schemei de plafonare a preţului energiei, nu sunt aşteptate schimbări majore ale acestei componente. Totuşi, inflaţia de bază a continuat să crească, în urma majorărilor de preţuri la alimentele procesate şi servicii. „Plăţile suplimentare către pensionari, amendarea Codului Fiscal, schema de compensare a preţului energiei, şi legislaţia anunţată pentru limitarea cheltuielilor guvernamentale în 2023 sunt luate în calcul la realizarea acestor previziuni, informează Comisia Europeană. Costul bugetar net al măsurilor de sprijin energetic în previziunile de primăvară ale Executivului comunitar sunt estimate la 0,3% din PIB în 2023, faţă de 0,4% din PIB în 2022”, anunță Comisia Europeană.
Deficitul ar urma să scadă la aproximativ 4,4% din PIB în 2024, în urma scăderii ponderii în PIB a cheltuielilor. De asemenea, creşterea cheltuielilor de capital ar urma să încetinească.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Ce conține pachetul de relansare economică propus de Guvernul Bolojan: Bonificație de 3% la impozitul pe venit, creșterea plafonului pentru TVA la încasare și super-deduceri pentru cheltuielile suportate de unele firme
Ce conține pachetul de relansare economică propus de Guvernul Bolojan: Bonificație de 3% la impozitul pe venit, creșterea plafonului pentru TVA la încasare și super-deduceri pentru cheltuielile suportate de unele firme În ședința de joi, 5 februarie 2026, a Guvernului Bolojan a fost prezentat într-o primă lectură, „pachetul de relansare economică”. Conform draft-ului aflat în […]
Pensii 2026 | Modificări în Pilonul II pentru mai mulți bani destinați pensionarilor. Proiectul de lege, adoptat tacit de Senat
Pensii 2026 | Modificări în Pilonul II pentru mai mulți bani destinați pensionarilor. Proiectul de lege, adoptat tacit de Senat Sistemul de contribuții la Pilonul 2 de pensii private ar putea fi modificat, în urma adoptării Senatului a unui proiect de lege în ceea ce privește majorarea contribuțiilor, iar astfel se stabilește un calendar clar […]
Asociația Energia Inteligentă: Preţul plafonat la gaze distorsionează piaţa şi favorizează „băieţii deştepţi”
Asociația Energia Inteligentă: Preţul plafonat la gaze distorsionează piaţa şi favorizează „băieţii deştepţi” Prelungirea schemei de plafonare a preţului la gaze naturale, aflată în vigoare până la 1 aprilie 2026, a depăşit rolul de protecţie socială şi a devenit un mecanism care generează arbitraje şi avantaje economice pentru aşa-numiţii „băieţi deştepţi”, distorsionând concurenţa şi semnalele […]
