S-a stins o stea a Ţării Moţilor, profesoara Elena Pogan
La vârsta de 86 ani s-a stins, spre regretul tuturor celor care au cunoscut-o, o stea mereu strălucitoare a culturii, tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti de pe plaiurile Apusenilor, profesoara Elena Pogan (20 iunie 1925 – 13 decembrie 2010). Fiica lui Ion (Onu) şi Agaftea Pogan din satul Târsa, comuna Avram Iancu a înfruntat cu bărbăţie greutăţile vieţii de normalistă la Abrud, Cluj, Sibiu, pe timpul războiului, şi la Cluj, unde a absolvit Institutul Pedagogic de 3 ani, de unde a fost repartizată la cerere profesoară de chimie, biologie şi muzică în comuna natală, în mijlocul unui valoros colectiv de dascăli.
După ce în toamna anului 1960 a înfiinţat şi condus Grupul de tulnicărese, primul de acest fel din ţară şi, în 1962 a absolvit cursurile Şcolii Populare de Artă, la secţia dirijat, a fost continuu prezentă pe scene din zonă, din ţară şi din străinătate. An de an, a deschis la răsăritul soarelui Sărbătoarea folclorică „Târgul de fete” de pe Muntele Găina, la Ţebea la comemorarea morţii lui Avram Iancu şi la Sărbătoarea Naţională a Ţării – 1 Decembrie la Alba Iulia, precum şi la crearea Societăţii Cultural – Patriotice „Avram Iancu” din România (1992). Cu adevărat, aşa cum scria, cu ani în urmă poetul Ion Mărgineanu, Elena Pogan a fost un „…mănunchi de tricolor şi Deşteaptă-te Române”, iar tulnicăresele din Avram Iancu, conduse de ea: „…celebre crâmpeie de frumuseţe unică şi tulburătoare, care au devenit o ţară aparte a Doinei şi Dorului” din Munţii Apuseni. Pasul făcut în urmă cu 50 de ani, a reverberat puternic valoarea culturii autohtone, dimensiune a spiritului european, de sub tâmpla muntelui cu nume de fată, Găina, ne stau pe mai departe mărturie a fiorului ce a cuprins România şi Europa, ce a îmbrăcat Limba Română pe mari scene ale lumii, printr-un tulnicat nemaiauzit şi nemaivăzut…
În anul 1961, formaţia tulnicăreselor din Avram Iancu era formată din: Mărioara Coroiu, Iosefina Coroiu, Elena Chira, Elena Nuţ Chira, Emilia Ceama, Aurora Cearnă, Valeria Chira, Mihai Duma, Mărioara Ceama, Mihai Haneş, Ana Gojei, Iulia Gavra, Mărioara Jeflea, Mărioara Leahu, Elena Pogan, Samfira Soica, Zoiţa Soica, Zoiţa Trifon, Măria Leahu (On), Zamfira Leahu. În repertoriul acestei formaţii se aflau cântece în grup sau individual: chemare la torcărie (şezătoare), anunţarea căsătoriilor, chemarea vitelor, chemarea la luptă; chemarea în caz de foc (incendiu) etc.
Apreciindu-i meritele artistul Ion Miclea şi poetul Ion Mărgineanu i-au realizat şi dedicat, în anii 60, un excelent Album, iar recent Televiziunea i-a prezentat un film biografic. A fost de asemenea, încununată cu Diploma de Cetăţean de Onoare al comunei Avram Iancu. Va rămâne, în memoria generaţiei prezente şi viitoare, ca o MUCENICĂ a moţilor, familia ei pentru care s-a dăruit cu inima şi sufletul. Fie-i ţărâna uşoară!
prof. Vasile BUD, Câmpeni
Secțiune Știri sub articolul principal
Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE

Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Cristina Moldovan, albaiulianca ce a pus bazele Clubului TC SUN Alba Iulia: ,,La noi, tenisul nu înseamnă doar performanță, ci și disciplină, încredere, dezvoltare personală și bucuria de a face mișcare
Cristina Moldovan, albaiulianca care a pus bazele Clubului TC SUN Alba Iulia: ,,La noi, tenisul nu înseamnă doar performanță, ci și disciplină, încredere, dezvoltare personală și bucuria de a face mișcare Cristina Moldovan este o antrenoare dedicată care a descoperit pasiunea pentru tenisul de câmp destul de târziu, dar care a transformat-o într-o adevărată misiune. […]
„Romgleza” vorbită de tineri ar putea ajunge în DEX: Ce înseamnă „rizz” şi „slay”, noile cuvinte „cool” ale copiilor și adolescenților
„Romgleza” vorbită de tineri ar putea ajunge în DEX: Ce înseamnă „rizz” şi „slay”, noile cuvinte „cool” ale copiilor și adolescenților Trăiesc printre noi, uneori chiar în casele noastre, dar greu ne mai înţelegem cu ei. Copiii şi adolescenţii din ziua de azi par să aibă propriul limbaj codificat. Cuvinte scurte, unele fără sens, altele […]
10-12 iulie 2026 | Sărbătoarea Muzicii 2026: Cetatea Alba Carolina devine, din nou, scena pe care sunetul nu are limite. Stradivarius, balet, jazz, orgă și proiecții imersive. Programul
10-12 iulie 2026 | Sărbătoarea Muzicii 2026: Cetatea Alba Carolina devine, din nou, scena pe care sunetul nu are limite. Stradivarius, balet, jazz, orgă și proiecții imersive. Programul Trei zile. Șase experiențe muzicale. O vioară Stradivarius, un flaut de aur, balet, jazz, orgă, projection mapping și artiști de excepție. Aceasta este ediția 2026 a Sărbătorii […]








