S-a stins o stea a Ţării Moţilor, profesoara Elena Pogan
La vârsta de 86 ani s-a stins, spre regretul tuturor celor care au cunoscut-o, o stea mereu strălucitoare a culturii, tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti de pe plaiurile Apusenilor, profesoara Elena Pogan (20 iunie 1925 – 13 decembrie 2010). Fiica lui Ion (Onu) şi Agaftea Pogan din satul Târsa, comuna Avram Iancu a înfruntat cu bărbăţie greutăţile vieţii de normalistă la Abrud, Cluj, Sibiu, pe timpul războiului, şi la Cluj, unde a absolvit Institutul Pedagogic de 3 ani, de unde a fost repartizată la cerere profesoară de chimie, biologie şi muzică în comuna natală, în mijlocul unui valoros colectiv de dascăli.
După ce în toamna anului 1960 a înfiinţat şi condus Grupul de tulnicărese, primul de acest fel din ţară şi, în 1962 a absolvit cursurile Şcolii Populare de Artă, la secţia dirijat, a fost continuu prezentă pe scene din zonă, din ţară şi din străinătate. An de an, a deschis la răsăritul soarelui Sărbătoarea folclorică „Târgul de fete” de pe Muntele Găina, la Ţebea la comemorarea morţii lui Avram Iancu şi la Sărbătoarea Naţională a Ţării – 1 Decembrie la Alba Iulia, precum şi la crearea Societăţii Cultural – Patriotice „Avram Iancu” din România (1992). Cu adevărat, aşa cum scria, cu ani în urmă poetul Ion Mărgineanu, Elena Pogan a fost un „…mănunchi de tricolor şi Deşteaptă-te Române”, iar tulnicăresele din Avram Iancu, conduse de ea: „…celebre crâmpeie de frumuseţe unică şi tulburătoare, care au devenit o ţară aparte a Doinei şi Dorului” din Munţii Apuseni. Pasul făcut în urmă cu 50 de ani, a reverberat puternic valoarea culturii autohtone, dimensiune a spiritului european, de sub tâmpla muntelui cu nume de fată, Găina, ne stau pe mai departe mărturie a fiorului ce a cuprins România şi Europa, ce a îmbrăcat Limba Română pe mari scene ale lumii, printr-un tulnicat nemaiauzit şi nemaivăzut…
În anul 1961, formaţia tulnicăreselor din Avram Iancu era formată din: Mărioara Coroiu, Iosefina Coroiu, Elena Chira, Elena Nuţ Chira, Emilia Ceama, Aurora Cearnă, Valeria Chira, Mihai Duma, Mărioara Ceama, Mihai Haneş, Ana Gojei, Iulia Gavra, Mărioara Jeflea, Mărioara Leahu, Elena Pogan, Samfira Soica, Zoiţa Soica, Zoiţa Trifon, Măria Leahu (On), Zamfira Leahu. În repertoriul acestei formaţii se aflau cântece în grup sau individual: chemare la torcărie (şezătoare), anunţarea căsătoriilor, chemarea vitelor, chemarea la luptă; chemarea în caz de foc (incendiu) etc.
Apreciindu-i meritele artistul Ion Miclea şi poetul Ion Mărgineanu i-au realizat şi dedicat, în anii 60, un excelent Album, iar recent Televiziunea i-a prezentat un film biografic. A fost de asemenea, încununată cu Diploma de Cetăţean de Onoare al comunei Avram Iancu. Va rămâne, în memoria generaţiei prezente şi viitoare, ca o MUCENICĂ a moţilor, familia ei pentru care s-a dăruit cu inima şi sufletul. Fie-i ţărâna uşoară!
prof. Vasile BUD, Câmpeni
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Trei polițiste din Alba, pe podium la IPA Games 2026: Mădălina, Adina și Diana au obținut medalia de bronz la fotbal feminin și locul III la baschet
Trei polițiste din Alba, pe podium la IPA Games 2026: Mădălina, Adina și Diana au obținut medalia de bronz la fotbal feminin și locul III la baschet Trei polițiste din Alba au urcat pe podium la IPA Games 2026. Mădălina, Adina și Diana au obținut medalia de bronz la fotbal feminin și locul III la […]
FOTO | Tezaurul ascuns dintr-o cameră a Căminului pentru Persoane Vârstnice din Alba Iulia: Povestea etnografului Olivia Bărbuța, ambasadorul cultural care a salvat tradițiile județului Alba
Tezaurul ascuns dintr-o cameră a Căminului pentru Persoane Vârstnice din Alba Iulia: Povestea etnografului Olivia Bărbuța, ambasadorul cultural care a salvat tradițiile județului Alba Povestea Oliviei Bărbuța este drumul unei vieți în slujba identității românești, de la catedră la tezaurul etnografic al Albei, în slujba tradițiilor județului Alba. Povestea doamnei Olivia Bărbuța este, în esență, […]
VIDEO | Piste pentru biciclete și sistem modern de supraveghere video-stradală realizate într-o comună din Alba prin fonduri din PNRR. Drumul comunal, modernizat prin programul „Anghel Saligny”
Piste pentru biciclete și sistem modern de supraveghere video-stradală realizate într-o comună din Alba prin fonduri din PNRR. Drumul comunal, modernizat prin programul „Anghel Saligny” Comuna Gârbova marchează finalizarea unor proiecte de investiții esențiale pentru modernizarea infrastructurii locale și creșterea gradului de confort și siguranță al cetățenilor, investiții realizate cu sprijinul finanțărilor nerambursabile prin Planul […]