Ruinele celei mai vechi biserici din România, ridicată în jurul anului 950, se află la Alba Iulia
Arheologii au făcut o nouă descoperire în contextul lucrărilor pentru reabilitarea Cetăţii Alba Iulia. Descoperirea are o importanţă deosebită care, probabil, va impune rescrierea unor capitole din manualele de istorie din România.
Biserica ar putea fi cea mai veche din Transilvania şi ar putea fi cea în care a slujit episcopul Hierotheus, care a avut misiunea de a creştina populaţia acestei regiuni, în jurul anului 950.
La o distanţă de circa 24 de metri vest de Catedrala Romano-Catolică au fost descoperite, la o adâncime medie de un metru, ruinele unei abside semicirculare, aparţinând unei biserici medievale timpurii. Absida are fundaţii late de 1,15 metri, din bolovani de piatră şi rare fragmente de caramidă, şi o deschidere estimată la 6 metri. Din aceste măsurători rezultă că biserica a fost o construcţie impunătoare, care a dat axul celor două catedrale romano-catolice, fără să fie însă suprapusă de acestea.
Specialiştii cred că această biserică ar putea fi o ctitorie a principelui Gyula, creştinat la Constantinopol şi întors în Tourkia împreună cu episcopul Hierotheus, sau de asemenea este posibil ca lăcaşul de cult să fie o ctitorie din jurul anului 1000 a regelui Ştefan.
Ruina descoperită în mod accidental în timpul lucrărilor de amenajare a drumului şi de modernizare a instalaţiei de apă este, fără îndoială, cea mai veche biserică din Alba Iulia, în oricare dintre variante fiind construită înainte de separarea oficială a Romei de Constantinopol, în 1054.
Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei a declarat pentru TRINITAS TV:„Această descoperire extraordinară confirmă existenţa şi continuitatea poporului român pe aceste meleaguri. De asemenea, confirmă existenţa unei vieţi bisericeşti organizate, legate de Constantinopol, datorită importanţei istorice, economice şi strategice a acestui oraş amplasat în bazinul mijlociu al Mureşului”.
Din punctul de vedere al specialiştilor, aceasta este cea mai spectaculoasă descoperire a unor vestigii de Ev Mediu realizată în Cetate în ultimul secol.
Istoricii cred că zona de sud-vest a Cetăţii nu a fost distrusă de austrieci în secolul al XVIII-lea şi că a fost dintotdeauna una sacră.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Ce nu ai voie să faci în zilele cu cruce neagră în calendarul ortodox: Tradiții și superstiții pe care credincioșii trebuie să le respecte
Ce nu ai voie să faci în zilele cu cruce neagră în calendarul ortodox: Reguli, tradiții și superstiții pe care credincioșii trebuie să le respecte În calendarul ortodox, sărbătorile marcate cu cruce neagră sunt zile sfinte de mare evlavie, dedicate adesea unor sfinți importanți care ne călăuzesc prin exemplul lor de credință și viață virtuoasă. […]
Sfânta Sofia, cea plină de înțelepciune, ocrotitoarea mamelor și fiicelor, pomenită pe 17 septembrie. Sfanta Mucenita Sofia si fiicele sale, Pistis, Elpis si Agapis sunt praznuite pe 17 septembrie. Au vietuit in Italia si au patimit in timpul domniei lui Adrian (117-138). Sofia, nume grecesc, inseamna intelepciune. Ea a avut trei fiice pe care si […]
16 septembrie – Leul este instituit ca monedă a țării. Istoria monedei naționale
Ziua monedei naționale • Istoria leului ca monedă națională Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului […]