Ruinele celei mai vechi biserici din România, ridicată în jurul anului 950, se află la Alba Iulia
Arheologii au făcut o nouă descoperire în contextul lucrărilor pentru reabilitarea Cetăţii Alba Iulia. Descoperirea are o importanţă deosebită care, probabil, va impune rescrierea unor capitole din manualele de istorie din România.
Biserica ar putea fi cea mai veche din Transilvania şi ar putea fi cea în care a slujit episcopul Hierotheus, care a avut misiunea de a creştina populaţia acestei regiuni, în jurul anului 950.
La o distanţă de circa 24 de metri vest de Catedrala Romano-Catolică au fost descoperite, la o adâncime medie de un metru, ruinele unei abside semicirculare, aparţinând unei biserici medievale timpurii. Absida are fundaţii late de 1,15 metri, din bolovani de piatră şi rare fragmente de caramidă, şi o deschidere estimată la 6 metri. Din aceste măsurători rezultă că biserica a fost o construcţie impunătoare, care a dat axul celor două catedrale romano-catolice, fără să fie însă suprapusă de acestea.
Specialiştii cred că această biserică ar putea fi o ctitorie a principelui Gyula, creştinat la Constantinopol şi întors în Tourkia împreună cu episcopul Hierotheus, sau de asemenea este posibil ca lăcaşul de cult să fie o ctitorie din jurul anului 1000 a regelui Ştefan.
Ruina descoperită în mod accidental în timpul lucrărilor de amenajare a drumului şi de modernizare a instalaţiei de apă este, fără îndoială, cea mai veche biserică din Alba Iulia, în oricare dintre variante fiind construită înainte de separarea oficială a Romei de Constantinopol, în 1054.
Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei a declarat pentru TRINITAS TV:„Această descoperire extraordinară confirmă existenţa şi continuitatea poporului român pe aceste meleaguri. De asemenea, confirmă existenţa unei vieţi bisericeşti organizate, legate de Constantinopol, datorită importanţei istorice, economice şi strategice a acestui oraş amplasat în bazinul mijlociu al Mureşului”.
Din punctul de vedere al specialiştilor, aceasta este cea mai spectaculoasă descoperire a unor vestigii de Ev Mediu realizată în Cetate în ultimul secol.
Istoricii cred că zona de sud-vest a Cetăţii nu a fost distrusă de austrieci în secolul al XVIII-lea şi că a fost dintotdeauna una sacră.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Mesaje de SFANTUL STEFAN 2025. URARI și FELICITARI care pot fi transmise prin SMS de Sf Ștefan În data de 27 decembrie, a treia zi de Crăciun, este sărbătorit Sfântul Ștefan, primul martir creștin condamnat la moarte de către iudeii din Ierusalim. Numele este de origine greacă şi înseamnă „coroana”. De altfel, la găsirea moaştelor […]
Nume care se sărbătoresc de SFÂNTUL ȘTEFAN 2025. Cui urăm „La mulți ani!” pe 27 decembrie
Nume care se sărbătoresc de SFÂNTUL ȘTEFAN 2025. Cui urăm „La mulți ani!” pe 27 decembrie de Sf. Ștefan În a treia zi a Crăciunului, în data de 27 decembrie, îl sărbătorim pe Sfântul Ștefan, primul martir creștin condamnat la moarte de autoritățile iudaice din Ierusalim. Peste 270.000 de români își serbează ziua onomastică pe […]
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Ștefan 2025. Peste 400.000 de romani își celebrează onomastica
Nume derivate sărbătorite de Sfântul Ștefan 2025. Ce nume de își sărbătoresc onomastica de Sf. Ștefan Originea numelui Ștefan Acest nume provine de la forma de origine grecească a cuvântului „Stephanos”, semnificația lui fiind foarte clară, datorită identității acestuia, care simbolizează termenul pentru „coroană”. Așadar, numele Ștefan are legătură cu cel al unei persoane care […]