Roșia Montană, o victorie pentru statul român: Gabriel Resources poate fi executat pentru datoria de 10 milioane de dolari

Roșia Montană, o victorie pentru statul român: Gabriel Resources poate fi executat pentru datoria de 10 milioane de dolari

O  victorie pentru statul român! Completul de arbitraj de la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor privind Investițiile (ICSID), care judecă cererea de anulare a hotărârii prin care România a câștigat disputa cu Gabriel Resources pentru aurul de la Roșia Montană, oferă statului român posibilitatea de a executa silit compania canadiană, conform Gândul.

Gabriel Resources are datorii de circa 10 milioane de dolari față de România, reprezentând cheltuieli de judecată. Prin procedura de anulare, canadienii au obținut temporar suspendarea executării hotărârii din 8 martie 2024. Tribunalul cu sediul la Washington a acordat o suspendare provizorie la 12 iulie 2024, care a fost menținută în 21 ianuarie 2025.

Citește și: Gabriel Resources cere anularea hotărârii în disputa privind proiectul minier de la Roșia Montană. Motivul: doi jurați se aflau în conflict de interese

Gabriel Resources nu a prezentat garațiile cerute de justiție

Recent, cei trei jurați care judecă noua acțiune a companiei canadiene au confirmat „încetarea suspendării executării hotărârii”. Comitetul de jurați a decis, în 7 martie 2025, să condiționeze menținerea suspendării provizorii a hotărârii, doar în condițiile în care Gabriel Resources va prezenta, în termen de 30 de zile, garanții care să acopere suma de 10 milioane de dolari.

Compania minieră, care are în prezent o capitalizare bursieră de circa 20 de milioane de dolari, nu a fost în măsură să ofere garanția solicitată.

„Gabriel a prezentat atât României, cât și comitetului mai multe propuneri de bună-credință privind garanția. Cu toate acestea, printr-o decizie datată 7 martie 2025, comitetul a respins măsurile de garantare propuse de Gabriel.

Comitetul i-a solicitat acum lui Gabriel să furnizeze, în termen de 30 de zile, o garanție de la o bancă sau de la o parte terță demonstrabil solvabilă, care să acopere costurile și dobânda acumulată.

Neprezentarea unei garanții satisfăcătoare în acest termen va duce la revocarea automată a suspendării provizorii”, au transmis, anterior, reprezentanții companiei miniere, potrivit unei comunicări către acționari publicată pe portalul bursei TSX Venture Exchange din Toronto.

Sechestrul pe acțiunile RMGC, contestat

În paralel, Gabriel Resources a contestat hotărârea Tribunalului Alba din 13 februarie 2025, prin care s-a menținut încheierea Oficiului Registrului Comerțului (ORC) Alba privind instituirea sechestrului asigurător pe acțiunile deținute la societatea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).

Compania canadiană deține peste 80% din capitalul RMGC, 19,3% fiind în proprietatea statului român, prin societatea Minvest Deva.

Dosarul va fi judecat, în continuare, la Curtea de Apel Alba Iulia. Canadienii au mai cerut radierea mențiunii ORC Alba din 29 martie 2024, cu privire la pachetul de 13.663.954 de acţiuni, reprezentând 80,68% din capitalul social al RMGC.

Sechestrul a fost impus la solicitarea AJFP Alba în perspectiva în care statul român trebuia să recupereze suma de 10 milioane de dolari.

„Din modalitatea în care a fost făcută notarea nu rezultă că aceasta vizează o măsură asigurătorie, care are un caracter juridic diferit de un sechestru pur şi simplu, ca măsură execuţională, ce produce alte efecte juridice şi care ar reprezenta un prim pas în executarea silită asupra acţiunilor.

Încheierea registratorului şi menţiunea nu reflectă realitatea juridică şi fac publică o situaţie juridică nereală, în sensul că s-ar fi început executarea silită asupra acţiunilor deţinute de Gabriel la RMGC, deşi, în realitate, a fost instituit un sechestru asigurător asupra acestora”, au susținut reprezentanții companiei miniere.

În plus, aceștia au mai precizat că „publicarea unor informaţii eronate în Registrul Comerţului, în sensul că acţiunile la RMGC ar fi deja supuse unei executări silite, este un fapt prejudiciabil pentru societate, fiind creată aparenţa unei incertitudini privind dreptul de proprietate asupra acţiunilor”.

În concluzie, s-a susținut că a fost admisă o notare a unui act juridic care prezintă numeroase vicii de legalitate.

AJFP Alba cere măsuri asigurătorii pentru „conservarea patrimoniului debitorului”

AJFP Alba a răspuns că măsurile asigurătorii sunt acte premergătoare executării silite şi au drept raţiune conservarea patrimoniului debitorului şi, pe cale de consecinţă, protejarea creditoarei împotriva riscului de insolvabilitate a acestuia.

„Argumentele reclamantei bazate pe articole şi opinii apărute în presă sunt nefondate şi irelevante în cauză, cu atât mai mult cu cât acestea nu constituie poziţia oficială a AJFP Alba.

Este necesar ca statul român, prin organele sale competente, să-şi asigure realizarea creanţei stabilită prin hotărârea arbitrală internaţională din 08.03.2024, hotărâre executorie şi obligatorie, astfel că demersurile AJFP Alba în acest sens sunt justificate şi legale”, a mai susținut instituția din Alba Iulia.

Confuzii în Registrul Comerţului

S-a mai arătat că a fost eliminată orice posibilă confuzie ce ar fi putut-o crea sintagma „sechestru” din menţiunea din 29 martie 2024 înscrisă în Registrul Comerţului, „cu privire la situaţia juridică reală, în sensul că această sintagmă a fost înlocuită cu «sechestru asigurător», care arată, în mod şi mai clar, că este vorba de instituire măsuri asigurătorii sub forma sechestrului asigurător, nu de măsuri de executare silită”.

Magistratul de la Tribunalul Alba a afirmat în hotărâre că notarea a fost realizată în vederea asigurării formalităților de publicitate a sechestrului asigurător, pentru a se asigura opozabilitatea acestui fapt.

„Fiindu-i prezentat procesul-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile, registratorul nu are competența de a analiza legalitatea intrinsecă sau temeinicia emiterii acestui act ori a actelor care au stat la baza emiterii procesului-verbal de sechestru, astfel că nici nu se justifica solicitarea din partea acestuia pentru depunerea hotărârii arbitrale internaționale pronunțată în dosarul arbitral ori a deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii”, a susținut magistratului.

În final, instanța a mai statuat că procesul-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile, din 29 martie 2024, este un act administrativ emis de o instituție publică, astfel că acesta se bucură de prezumția de legalitate și este executoriu, cât timp nu a fost anulat în urma parcurgerii procedurii legale.

Compania minieră își bazează cererea de anulare a hotărârii ICSID pe o așa-zisă incompatibilitate a celor doi arbitri care au dat câștig de cauză României, Pierre Tercier și Zachary Douglas.

Pretențiile Gabriel Resources

Potrivit documentului depus la ICSID, arbitrul elvețian Pierre Tercier este acuzat că ar fi avut legături cu casa de avocatură care a reprezentat România în proces și cu arbitrul desemnat de statul român, Zachary Douglas, care ar fi primit cetățenia elvețiană în timpul derulării arbitrajului.

Gabriel Resources a cerut, prin cererea inițială de arbitraj, daune de aproape 6 miliarde de dolari pentru o așa-zisă blocare de către România a proiectului minier privat de la Roșia Montană.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI