Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, explică de ce România a aflat din presa ucraineană despre retragerea trupelor americane

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, explică de ce România a aflat din presa ucraineană despre retragerea trupelor americane

Recent, presa din România a publicat informații pe surse privind retragerea unor trupe americane dislocate în țara noastră. La scurt timp după aceste dezvăluiri, Ministerul Apărării a emis un comunicat oficial. Totuși, ministrul Ionuț Moșteanu a precizat că avea aceste informații încă de luni, înainte ca ele să fie făcute publice.

„România și aliații au fost informați de decizia SUA privind redimensionarea trupelor începând de luni-marți, la nivel oficial. Această reevaluare face parte dintr-o strategie mai largă a SUA. Propunerea se află în Congres, iar mesajele au circulat de-a lungul ultimelor luni, chiar și la nivel NATO, cu ocazia întâlnirii noastre de la Bruxelles”, a declarat Moșteanu în conferință de presă.

Citește și: SUA vor retrage soldați americani din România: Ce presupune reducerea prezenței americane în țara noastră

„Nu se vorbește despre o retragere, ci despre o brigadă. Vor rămâne 1.000 de soldați în România pentru descurajare.

Capacitățile strategice rămân neschimbate, sistemul de la Deveselu rămâne funcțional. Steagul american va rămâne la toate bazele din România.

Cooperarea înrtre SUA și România va rămâne SUA va rămâne principalul furnizor de arme.

Parteneriatul strategic este solid. Armata Română este principale fortă de apoărare a României, trebuie să continuăm investițiile.

Viitorul trebuie să fe în mâinile fiecăruia dintre noi. Am primit un sistem de protecție europeană. le mulțumesc partenerilșor americani”, a spus Ionuț Moșteanu.

Faptul că aflăm astfel de decizii care ne privesc direct de la parteneri terți este cel puțin îngrijorător. Nu pentru că ar afecta capacitatea militară imediată a României, ci pentru că evidențiază fisuri în comunicarea politică și publică, într-un context în care încrederea cetățenilor este la fel de importantă ca pregătirea tehnică și strategică, potrivit mediafax.ro.

Surse citate de Kyiv Post au relatat că Washingtonul se pregătește să retragă o parte din militarii din România, ca parte a unei repoziționări mai largi pe flancul estic. La București, reacțiile nu au întârziat: ministrul Apărării a subliniat că este vorba de redimensionare și rotație a trupelor, nu de abandonare a flancului, iar facilitățile strategice (Deveselu, MK, Câmpia Turzii) rămân operaționale. Mai multe publicații locale au menționat cifre între 700 și 800 de militari retrași, cu aproximativ 1.000 rămași.

Mesajul principal este clar: nu este o „plecare”, ci o recalibrare. Problema apare în modul în care informația a ajuns la public,  întâi prin surse externe, apoi prin comunicare oficială, invers față de ordinea optimă.

Această situație nu este un caz izolat. În trecut, România a aflat de intrarea dronelor ruse pe teritoriul său tot de la Kiev, autoritățile întârziind comunicarea oficială, ceea ce a generat confuzie și situații bizare cu declarațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Percepția este aproape la fel de importantă ca realitatea. În regiune, simbolurile descurajării sunt atent monitorizate de Moscova. Când mesajul „SUA reduc prezența în România” apare mai întâi în presa unui stat aflat în conflict, se creează spațiu pentru interpretări eronate și alarme inutile, chiar dacă situația militară rămâne stabilă.

Comunicarea deficitară afectează încrederea românilor în instituții. În aprilie 2025, oficialii afirmau că nu fuseseră briefuiți privind zvonuri de retrageri. Acum, aceleași informații sunt confirmate, dar ordinea comunicării rămâne problematică.

Experții subliniază că respectarea angamentului față de NATO nu exclude rotații sau redistribuiri de trupe. În România, prezența militară se realizează prin contingente, ceea ce înseamnă că schimbările de poziții nu afectează securitatea flancului estic, strategic pentru Europa.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI