România, pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte energia verde

România, pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte energia verde

PPA-urile (power purchase agreement), adică parteneriatele pe termen lung între un producător de energie, de obicei, şi un cumpărător, sunt văzute ca instrumente esenţiale pentru realizarea investiţiilor concrete în proiectele de energie verde.

Exact aceste contracte fac un proiect de energie verde bancabil, dar în timp ce unele ţări, cum este cazul Spaniei, defilează cu PPA-uri semnate pe capacităţi de mii de MW, în România piaţa este aproape îngheţată.

„În ultimii patru ani, nu­mărul tranzacţiilor de tip PPA s-a triplat la nivel european, cu mai bine de 180 astfel de tran­zac­ţii semnate doar în 2022, ceea ce aduce o creştere de 17% faţă de anul anterior. Până acum (mai) în 2023 au fost semnate 47 de astfel de tran­zacţii, ceea ce asigură dezvolta­rea viitoare a pieţei de PPA-uri“, se arată într-o ana­liză rea­lizată de S&P Global Commo­dity Insights, citată de Ziarul Financiar.

La ni­velul anului 2022, capacitatea proiectelor de energie rege­nerabilă care au intrat într-o înţelegere de tip PPA a fost de 15,5 GW, echi­valentul unei pro­ducţii de energie de 37,5 TWh. Pentru o simplă comparaţie, la nivelul anului 2022, consumul intern de energie al României a fost de circa 52 TWh.

„Până acum (mai – n.red.) în 2023 au fost semnate contracte de PPA pentru 4,6 GW, echivalentul unei producţii de energie de 11,5 TWh“, se mai arată în analiza de S&P Glo­bal Commodity Insights. Revenind la bilanţul anului tre­cut, Spania este de departe ţara care a reuşit să semneze cele mai im­por­tante PPA-uri, pentru o capaci­tate de 6,1 GW de energie verde. „Spania a fost cea mai dina­mică piaţă din segmentul european de tranzacţii de tip PPA în 2022, la fel ca în anul precedent. Companii industriale majore, cum este cazul Alcoa, au fost cei mai mari cum­părători pentru energia eoliană offshore, dar şi alte companii de tehnologie sau de retail au intrat în astfel de contracte cu energie solară, iar printre ele se numără Amazon, Equinix sau IKEA.“

Practic, toate aceste companii au intrat în parteneriate directe cu producători de energie verde, aceste contracte de achiziţie de energie fiind temelia pentru investiţii în regenerabile.

România este la coada clasamentului european în 2022, cu numai 0,2 GW de capacitate care au intrat în contracte de tip PPA.

„La noi, companiile industriale nu vor să plătească dezechilibrele fac parte din tranzacţiile de tip PPA“, explică specialiştii din piaţă una dintre cauzele pentru care piaţa locală de PPA-uri este aşa de slab dezvoltată.

Există însă şi excepţii, foarte puţine deocamdată. Potrivit informaţiilor disponibile, în 2022 austriecii de la Verbund au semnat un acord de vânzare de energie cu o companie din sectorul auto, aranjorul contractului fiind traderul elveţian de energie Axpo Holding. Contractul este valabil până în 2026, volumele de energie fiind produse de către parcul eolian Verbund de 226 MW de la Casimcea.

„Structura preferată pentru PPA-uri este de tipul plată la producţie (pay-as-produced), prin care producătorul vinde întreaga cantitate de energie cu riscul de variabilitate preluat de cumpărător. În 2022, contractele de tipul plată la un nivel constant de consum (pay-as-load) au fost populare. În acest caz, producătorii livrează suficientă energie pentru a acoperi necesarul de consum al clientului, dar de obicei se bazează pe o companie de utilităţi ca intermediar, putând astfel să livreze cantităţile din contract printr-o combinaţie de surse, lucru care se reflectă mai departe în preţul PPA-ului“, se mai arată în analiza de S&P Global Commodity Insights.

În vara acestui an a mai fost anunţată o tranzacţie de tip PPA în România. Astfel, Ursus Breweries, parte a grupului Asahi Europe & International (AEI), a semnat un acord de achiziţie de energie electrică (virtual power purchase agreement VPPA) pe mai mulţi ani cu furnizorul austriac de energie regenerabilă Enery, în baza căruia producătorul de bere va folosi energia produsă de un nou parc fotovoltaic de 50 MW din România care urmează să fie construit.

Deocamdată, cele două exemple, cu Verbund şi Energy ca producători, rămân singurele tranzacţii de PPA anunţate public pe plan local. Mai departe, dorinţa României este de a avea circa 10 GW de capacitate nouă în eoliene şi solare până la finalul acestei decade, deblocarea pieţei de PPA-uri fiind foarte importantă pentru atingerea acestui obiectiv.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI