România, o țară defrișată. În 2015 s-au ”ras” peste 18 milioane de metri cubi de lemn, cu aproape 250.000 mc mai mult decât în 2014

În 2015 s-au ”ras” peste 18 milioane de metri cubi de lemn, cu aproape 250.000 mc mai mult decât în 2014

Cele mai mari suprafeţe de păduri erau, în anul 2015, în judeţele: Suceava (437 de mii de hectare), Caraş–Severin (420 de mii de hectare), Hunedoara (317 mii de hectare), Argeş (277 de mii de hectare), Vâlcea (271 de mii de hectare), Bacău (270 de mii de hectare), Harghita (264 de mii de hectare), Neamţ (262 de mii de hectare) şi Maramureş (260 de mii de hectare). În Alba, suprafaţa fondului forestier depăşea 200 de mii de hectare. lAlba – locul 4 în Regiunea Centru în privinţa suprafeţelor acoperite de păduri Potrivit datelor statistice, la finele anului 2015, în Regiunea Centru erau 1.263.370 hectare de teren acoperite cu păduri, Alba ocupând locul 4 în ceea ce priveşte fondul forestier deţinut, cu 203.665 de hectare. Locul 1 era deţinut de Harghita – cu 264.113 ha, urmată de Mureş – 220.092 ha, Braşov – 205.170 ha, iar ultimul loc e ocupat de Sibiu – cu 198.907 ha. Din totalul de 203.665 ha fond forestier din judeţ, pădurile reprezentau 198.955 ha – din care 69.098 ha răşinoase şi 129.857 ha foioase, iar 4.710 ha reprezentau alte terenuri din fondul forestier.

Cât s-a tăiat în anul 2015

Potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică, în anul 2015 tăierile au ajuns la 18.133.000 metri cubi (volum brut) de lemn, ceea ce înseamnă cu 244.000 metri cubi mai mult faţă de 2014. Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă aproape 37 la sută din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 34,3 la sută, stejarul aproape 11 la sută, iar alte specii tari – salcâm, paltin, frasin, nuc etc. însumează aproape 10 la sută, în timp ce speciile moi – tei, salcie, plop etc. reprezintă aproape 8 la sută. Lemnul obţinut din tăierea pădurilor a revenit, în proporţie de aproape 97 la sută, persoanelor juridice atestate în exploatarea forestieră şi doar 3 la sută din lemn a ajuns la persoanele fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate. În anul 2015, comparativ cu 2014, volumul de lemn obţinut din tăierea pădurilor de pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 19,5 la sută, din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 4,5 la sută, din păduri proprietate publică a statului cu 0,4 la sută, în timp ce tăierile din pǎdurile proprietate privatǎ au scăzut cu 0,7 la sută. În 2015, produsele lemnoase principale au reprezentat 66,4 la sută din totalul de masă lemnoasă recoltată, cele secundare 21,5 la sută, iar produsele de igienă 12 la sută. La nivelul regiunilor de dezvoltare, cel mai mult s-a tăiat din Regiunea Nord-Est – mai bine de 26 la sută din volumul total de lemn, 22 la sută din Regiunea Centru, 12,8 la sută din Regiunea Nord–Vest, 12,6 la sută din Regiunea Vest, 10 la sută din Regiunea Sud–Muntenia, 8,4 la sută din Regiunea Sud–Vest Oltenia, 7,3 la sută din Regiunea Sud–Est şi 0,4 la sută din Regiunea Bucureşti–Ilfov. În Alba s-au tăiat, în 2015, 499,3 ha păduri, cele mai multe de răşinoase – 220 ha, fag – 190 ha, stejar – aproape 50 ha, specii tari – 34,4 ha şi specii moi – 5,4 ha.

Cât s-a vândut din pădurea ţării

Volumul de masă lemnoasă pe picior vândută a fost de aproape 8 milioane de metri cubi – în anul 2011 şi de 8,428 milioane metri cubi în 2015. În ceea ce priveşte lemnul fasonat, s-au vândut 3,6 milioane metri cubi în 2011 şi 2,8 milioane metri cubi în 2015. În anul 2015, volumul de masă lemnoasă fasonată vândută a scăzut cu 22 la sută faţă de 2011, în condiţiile în care din 2011 şi până în 2015 costul lemnului aproape s-a dublat. Preţul mediu al masei lemnoase pe picior vândute a fost de 85,9 lei/metru cubi în anul 2011, iar apoi a ajuns la 147,1 lei/metru cub în anul 2015. A crescut şi preţul lemnului fasonat, de la 120,2 lei/metru cub în anul 2011, la 171,2 lei/metru cub în 2015. Dacă preţul masei lemnoase pe picior a urcat cu 71 la sută, din 2011 până în 2015, la cherestea preţul a oscilat, în anul 2015 fiind cu 32 la sută mai mare faţă de 2011. Valoarea vânzărilor, la principalul sortiment de masă lemnoasă – masa lemnoasă pe picior, a crescut în 2015 faţă de 2011 cu 60 la sută, creşterea fiind determinată de majorarea preţului, ţinând cont că volumul de masă lemnoasă pe picior vândută a scăzut. În anul 2015, din volumul de masă lemnoasă vândută (în volum brut), 74,4% reprezenta masă lemnoasă pe picior, 24,9% masă lemnoasă fasonată şi numai 0,7% cherestea şi alte semifabricate. lRegenerări de păduri şi nu prea… Dacă avem în vedere cât lemn s-a tăiat din pădurile ţării putem să spunem că plantarea de puieţi, a ajuns doar la jumătatea pădurilor rase. Astfel, în Alba, în 2015 au fost tăiate păduri de pe 499 ha, iar plantări s-au efectuat pe 897 ha.

La nivel naţional, plantările de puieţi au acoperit, în 2015, 28.750 hectare, din care aproape 5.500 de hectare sunt în Regiunea Centru. lMinistrul Mediului se încurcă în declaraţii Recent, ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, a declarat că, în ciuda percepţiei publice că ne exportăm pădurile, în realitate România importă de trei ori mai mult lemn decât exportă. Ministrul a spus că din totalul lemnului exploatat în România, doar 2% merge către export. Ceea ce a trecut cu vederea ministrul este faptul că marii investitori aduc lemn din afara ţării, la preţuri mai mici decât la noi, folosesc forţa de muncă ieftină şi apoi lemnul prelucrat merge la export. Nu ne spune ministrul că tăierile de păduri cresc de la un an la altul, ea susţinând că defrişările s-ar fi diminuat mult în ultimii ani! În privinţa soluţiilor la tăierile ilegale de pădure ministrul Mediului ne convinge că… „este o problemă complexă”. Potrivit statisticilor woodstat.se, România a exportat aproape 14 milioane de metri cubi de cherestea de răşinoase, între anii 2010 şi 2015. Pentru această cantitate a fost nevoie de 18,64 milioane de metri cubi de lemn brut, proaspăt tăiat, iar pentru a recupera pierderea de lemn România va trebui să replanteze peste 62.100 de hectare de pădure. Specialiştii ne spun că pentru a tăia un brad este nevoie de aproape două minute, dacă e vorba despre un tăietor cu experienţă, însă pentru ca un brad să ajungă la maturitate trebuie să treacă de la 60 până la 80 de ani. Din păcate, anii trec, iar pădurile ţării se răresc tot mai mult, guvernanţii fiind mult prea ocupaţi cu rezolvarea ”problemelor complexe”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI