Actualitate

România, în topul celor mai mari consumatori îngrășăminte cu fosfor din Uniunea Europeană, în anul 2021

Ioana Oprean

Publicat

în

România, în topul celor mai mari consumatori îngrășăminte cu fosfor din Uniunea Europeană, în anul 2021

În producția agricolă a Uniunii Europene, consumul de îngrășăminte minerale, azot și fosfor, a fost de 10,9 milioane de tone în 2021, asta însemnând o scădere de 2,2% în comparație cu 2020 și un declin de 6,4% comparativ cu vârful atins în 2017, conform datelor Eurostat.

În 2021, consumul de îngrăşăminte pe bază de azot în UE a fost estimat la 9,8 milioane de tone, în scădere cu 2% comparativ cu 2020, în timp ce consumul de îngrăşăminte pe bază de fosfor a scăzut cu 3,8% până la 1,1 milioane de tone.

Consumul de îngrăşăminte pe bază de azot în agricultură a fost cel mai ridicat în principalii producători agricoli ai UE, respectiv Franţa (două milioane de tone), Germania (1,3 milioane de tone), Polonia şi Spania (ambele cu aproximativ un milion de tone).

În România, consumul de îngrăşăminte pe bază de azot în agricultură a crescut în 2021 până la 510.000 de tone, de la 468.000 de tone în 2020.

Însă între 2012 şi 2020, Bulgaria şi România au fost campioane la creştere consumului de îngrăşăminte pe bază de azot în agricultură, în ambele ţări fiind vorba de creşteri de aproximativ 50%. Eurostat precizează însă că ambele ţări au un punct de pornire foarte jos comparativ cu media din UE.

De asemenea, România a fost în 2021 una dintre ţările UE cu cel mai mare consum de îngrăşăminte pe bază de fosfor (103.000 de tone), alături de Franţa (189.000 de tone), Spania (173.000 de tone) şi Polonia (157.000 de tone). Datele Eurostat arată că în România, consumul de îngrăşăminte pe bază de fosfor în agricultură a crescut în 2021 până la 103.000 de tone, de la aproximativ 82.000 de tone în 2020.

Între 2012 şi 2020, ţările membre care au înregistrat cele mai mari creşteri procentuale ale consumului de îngrăşăminte pe bază de fosfor au fost Bulgaria, România şi Ungaria. În cazul Bulgariei este vorba de o dublare, creştere de 120%, a consumului de îngrăşăminte pe bază de fosfor, în timp ce România şi Ungaria au înregistrat creşteri de peste 75%.

Eurostat nu are date cu privire la situaţia din 2022 dar subliniază că invazia rusească din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei au condus la creşteri semnificative de preţuri la îngrăşăminte, ceea ce va avea probabil un impact asupra utilizării îngrăşămintelor în agricultura din UE.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Când începe Postul Paștelui 2026: Care sunt zilele cu dezlegare la pește și ce este bine să faci în Postul Paștelui

Ioana Oprean

Publicat

în

Când începe Postul Paștelui 2026: Care sunt zilele cu dezlegare la pește și ce este bine să faci în Postul Paștelui Postul Paștelui 2026, cunoscut și sub denumirea de Postul Mare, reprezintă perioada de pregătire spirituală a credincioșilor înainte de Învierea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători creștine din calendarul bisericesc. În 2026, ortodocșii […]

Citește mai mult

Actualitate

Șoferii care rămân fără permis şi fac contestaţie ar putea să nu mai conducă până la decizia finală a instanței. Magistrații vor să descurajeze contestațiile depuse abuziv

Ioana Oprean

Publicat

în

Șoferii care rămân fără permis şi fac contestaţie ar putea să nu mai conducă până la decizia finală a instanței. Magistrații vor să descurajeze contestațiile depuse abuziv Consiliul Superior la Magistraturii a propus ca şoferii care rămân fără permis şi fac contestaţie, să nu mai poată avea posibilitatea de a conduce până la decizia finală […]

Citește mai mult

Actualitate

Facturi la energie 2026 | Românii se întorc la încălzirea cu lemne, pe fondul scumpirii electricităţii şi gazelor. Asociație: „Lemnul nu este cauza. Lemnul este răspunsul”

Ioana Oprean

Publicat

în

Facturi la energie 2026 | Românii se întorc la încălzirea cu lemne, pe fondul scumpirii electricităţii şi gazelor În zonele rezidenţiale, utilizarea tot mai frecventă a lemnului de foc, nu este un fenomen cultural sau o problemă de mentalitate, ci rezultatul direct al creşterii preţurilor la energie şi al unei tranziţii energetice realizate într-o ordine […]

Citește mai mult