Revelionul pe rit vechi 2026, sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Semnificația și obiceiurile păstrate până astăzi. De ce se sărbătorește diferit

Revelionul pe rit vechi 2026, sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Semnificația și obiceiurile păstrate până astăzi. De ce se sărbătorește diferit

Revelionul pe rit vechi este sărbătorit de creștinii din Biserici ortodoxe care nu urmează calendarul iulian, la două săptămâni după Revelionul pe rit nou, mai exact în noaptea de 13 spre 14 ianuarie.

Tradiții și obiceiuri specifice Revelionului pe rit vechi

Pentru comunitățile de sârbi, ucraineni, ruși lipoveni, dar și pentru mulți români din zonele de interferență culturală, șampania se desface din nou în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, când se va sărbători Revelionul pe rit vechi.

Seara de 13 ianuarie seamănă mult cu cea de 31 decembrie. Cetele de tineri merg cu Plugușorul sau cu alte colinde. În satele ucrainene se păstrează „Malanca”, un obicei frumos, în care se folosesc măști și costume. Tinerii pocnesc din bice, aprind focuri, fiindcă se spune din bătrâni că aceste obiceiuri alungă spiritele rele și ghinionul acumulat în anul care tocmai se încheie.

În casele sârbilor, există obiceiul de a se sparge paharele. După ce se ciocnește prima cupă de șampanie la miezul nopții, paharul este aruncat pe podea, cioburile simbolizând ruperea de problemele și necazurile din anul ce a trecut.

De asemenea, în această perioadă se respectă și o serie de superstiții, în special în dimineața zilei de 14 ianuarie.

Membrii familiei se spală pe față cu apă dintr-un vas în care se pune un ban de aur sau argint. Se crede că asta aduce sănătate și prosperitate.

Copiii merg din casă în casă și aruncă boabe de grâu, orz sau porumb, urând gazdelor roade bogate.

Fetele nemăritate pun busuioc la fântână sau afară. Dacă a doua zi găsesc brumă pe el, tradiția spune că se vor căsători în acel an.

Prima persoană care intră în casă în noul an trebuie să fie un bărbat, pentru a aduce noroc.

Nu se face curățenie și nu se aruncă gunoiul în prima zi din an, pentru a nu „arunca” norocul din casă.

La fel ca și în cazul celor care sărbătoresc Revelionul pe stil nou, masa de sărbătoare pe Revelionul pe stil vechi este bogată, iar gazdele pun pe masă tot ce au mai bun. Nu lipsesc gustările precum ardeiul umplut cu caimac, zacusca și salatele sârbești, alături de mezeluri și afumături de casă. Cei care preferă ceva mai ușor găsesc și pește cu legume, conform Discoverdobrogea.ro.

La felul principal, oferta este variată. Se mănâncă șnițel Karadjordje, mușchiuleț învelit în șuncă, ramstek sau cartofi pregătiți în stil sârbesc. Foarte apreciate sunt și preparatele din carne, fie că e piept de pui sau cotlet de porc, gătite în prapure. Nici murăturile nu sunt lipsite de pe masă.

Ce este Revelionul pe rit vechi și de ce diferă de cel pe rit nou

Revelionul pe rit vechi marchează trecerea în noul an după calendarul Iulian. Este o sărbătoare respectată de comunitățile care au ales să nu adopte reforma calendarului făcută de Papa Grigore al XIII-lea sau care aparțin de biserici ce au păstrat vechiul mod de calcul pentru sărbătorile religioase.

Diferența de 13 zile dintre cele două calendare apare pentru că varianta Iuliană, de stil vechi, rămâne în urmă față de timpul astronomic real. Deși majoritatea românilor sărbătoresc Crăciunul și Anul Nou pe stil nou, există comunități care păstrează tradiția veche, precum cele din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia, notează ACC.md.com.

Termenul de „stil vechi” se referă la calendarul introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. Acesta a fost calculat prin aproximare și avea o eroare față de anul solar, timpul necesar Pământului pentru a face o rotație completă în jurul Soarelui. Pentru a corecta aceste decalaje, a apărut calendarul gregorian sau „stilul nou”. Trecerea s-a făcut prin omiterea a zece zile, astfel încât după 4 octombrie 1582 a urmat direct ziua de 15 octombrie.

România a trecut oficial la noul calendar în 1919. Atunci, ziua de 1 aprilie a devenit oficial 14 aprilie. Biserica Ortodoxă Română a adoptat schimbarea în 1924, aliniindu-se cu majoritatea bisericilor ortodoxe. Totuși, Biserica Ortodoxă Rusă, cea Sârbă, Patriarhia Ierusalimului și mănăstirile de pe Muntele Athos folosesc în continuare calendarul Iulian.

Când se sărbătorește Revelionul pe rit vechi
Revelionul pe rit vechi se sărbătorește în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Această dată corespunde zilei de 31 decembrie din calendarul Iulian. Astfel, ziua de 14 ianuarie devine prima zi a noului an pentru credincioșii de stil vechi.

Cine sărbătorește Revelionul pe rit vechi în România

Sârbii, ucrainenii, rușii și lipovenii sărbătoresc Revelionul în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Este data Anului Nou pe rit vechi, respectată de creștinii care au rămas la calendarul Iulian și nu au trecut la cel nou, folosit în prezent de majoritatea lumii.

De ce există două zile diferite de Anul Nou

Motivul pentru care există două Revelioane ține de istorie. Calendarul Iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr., însă acesta avea o eroare de calcul față de anul solar. Această eroare a făcut ca, secol după secol, calendarul să rămână în urmă față de timpul astronomic real.

În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat sistemul, ștergând zilele rămase în urmă. Așa a apărut calendarul Gregorian („stilul nou”). România a adoptat acest calendar în 1919 pentru uzul civil, iar Biserica Ortodoxă Română în 1924. Totuși, biserici precum cea Rusă, Sârbă, a Ierusalimului și mănăstirile de pe Muntele Athos au păstrat vechiul calendar Iulian. Astăzi, diferența acumulată între cele două calendare este de exact 13 zile.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI