Retrocedarea clădirii în care funcţionează Liceul Tehnologic din Sebeş naşte DISPUTE. Dreptul la replică aparent al unei profesoare de limba română

Ca urmare a articolului „FOTO REPORTAJ: Sebeşul, motorul economic al județului Alba, e puţin ”gripat”. şcoală ca-n Evul Mediu!”, publicat pe site-ul ziarulunirea.ro, dar şi în ediţia tipărită de marţi, 3 martie, reprezentanţi ai Liceului Tehnologic din Sebeş au solicitat un drept la replică.

Deşi plin de invective şi ironii gratuite la adresa unui demers jurnalistic întemeiat, ce a redat întocmai o realitate factuală, verificabilă, precum şi punctele de vedere ale tuturor celor implicaţi în acest subiect, respectăm dreptul la opinie al unei terţe entităţi (Liceul Tehnologic), mai puţin vizată de materialul nostru, şi redăm, integral, textul semnat de prof. Sanda Burţă, nu înainte însă să facem unele precizări.

Considerăm că, în ancheta jurnalistică întreprinsă de noi, nu se impunea consemnarea unui punct de vedere aparţinând Liceului Tehnologic Sebeş (aşa cum ni se cere în dreptul la replică), atâta timp cât subiectul reportajului făcea referire strict la situaţia celor 87 de elevi de clasă primară ai Şcolii nr. 2, marginalizaţi într-un spaţiu impropriu derulării actului educaţional. Menţionăm că, prin reportajul realizat, jurnaliştii noştri nu au urmărit nicio clipă sugerarea sau furnizarea de soluţii, lucru care oricum nu intra în atribuţia lor, ci a instituţiilor implicate. Nu s-a dorit decât tragerea unui semnal de alarmă, vizavi de o situaţie nefirească, fără echivoc, şi anume aceea a unor elevi de clasă primară, care învaţă în nişte condiţii insalubre. Iar dacă în acest drept la replică, solicitat de profesoara de la Liceul Tehnologic, ni se impută faptul că am fi sugerat o soluţie a problemei, ce implica retrocedarea spaţiului în care funcţionează Liceul Tehnologic către şcoala 2, ţinem să precizăm că toate referirile la această retrocedare au venit ca declaraţii ale părţilor implicate, reproduse de altfel în material, între ghilimele.

Precizăm că soluţia la care s-a recurs în şedinţa de Consiliu Local de vineri, 27 februarie, şi anume retrocedarea către Şcoala Nr. 2 a imobilului în care funcţionează, din 2002, Liceul Tehnologic, imobil ce aparţinuse în trecut Şcolii nr. 2, a venit ca o propunere din partea consilierilor locali şi a fost aprobată anterior apariţiei acestui reportaj.

Totodată, remarcăm faptul că în acest „drept la replică”, sub masca unor acuze nefondate, vizând o aşa-zisă lipsă de echidistanţă a reporterilor noştri, se încearcă de fapt deturnarea atenţiei către o altă o problemă, cea a Liceului Tehnologic Sebeş, pe principiul „să tragem oala noastră mai aproape de foc”.

Dreptul la replică, semnat de prof. Sanda Burţă
„REVOLTĂTOR! VOM CĂDEA DIN LAC ÎN PUŢ
Așa este, ai nevoie de tărie de caracter să privești lumea în ochi. Dar în ochii cui ați privit  dumneavoastră, domnilor jurnaliști, și apoi ați zâmbit? În ochii noștri, ai celor care suntem ceea ce se cheamă Liceul Tehnologic, cu siguranță nu ați privit! Sunt profesor de limba și literatura română la această școală din anul 1998 și îmi pasă de tot ce se petrece cu elevii și cu dascălii ei. În calitate de filolog, am apreciat măiestria cu care mânuiți penița, persuasiunea de care dați dovadă. Dar, după ce mi-am șters lacrima de femeie cu naturelul simțitor, am privit și eu, tot în ochi, realitatea. Cu TOATE fațetele ei! Adevărul dumneavoastră e incomplet, realitatea dumneavoastră e una ciobită. Evident, nu e ușor să  scrii un reportaj. Nu e nici greu atunci când urmezi cu sfințenie, prea pas cu pas, un algoritm predat la cursurile de jurnalism. Reportajul e un gen de informare care trebuie să se bazeze pe realități culese la fața locului. Cum rămâne însă cu principiul audiatur et altera pars?

E frumos, educativ, sublim, aș putea spune, să apelați la citate mai mult sau mai puțin
celebre, dar pentru fiecare dintre ele aș avea un contra citat. Generația ,,rățușca cea urâtă” nu este, de fapt, generația ,,să moară și capra vecinului”? Dante a spus și că ,,ignoranța zămislește eroarea, iar eroarea zămislește răul”! Dumneavoastră ați ignorat punctul de vedere al Liceului Tehnologic zămislind astfel eroarea de a nu cunoaște adevărul întreg.

Nu neg faptul că cei 87 de elevi ai claselor primare de la Școala generală nr 2 se
confruntă, la fel ca și dascălii lor, cu o situație dificilă, însă autoritățile locale și cei aflați în fruntea acestei unități de învățământ poate că ar fi reușit, cu mai mult interes, să gestioneze mai bine sumele mari de bani pe care școala i-a primit în fiecare an. Nu puteți rezolva o problemă prin crearea altei probleme, nu puteți găsi ca soluție de ieșire din criză, intrarea într-o altă criză și mai mare, doar în virtutea faptului că această criză și mai mare e a altuia și nu vă privește! Românul îi spune, înțelept, ,,a cădea din lac în puț”.
Realitatea noastră este cea în care trăim zi de zi, aici, la Liceul Tehnologic despre care m-am săturat să tot aud vorbindu-se ca despre un purgatoriu al învățământului sebeșean. La noi, elevii se pregătesc să devină meseriași, buni, dacă se poate, și nu academicieni. Mașinile dumneavoastră or fi fiind invincibile, nu se strică, nu aveți nevoie de mecanici? Trăiți precum spartanii, de mobilier n-aveți nevoie? Vă lepădați de croitori, de chelneri, de vânzători? Dumneavoastră în ce realitate trăiți? Așa simpli cum sunt, acești copii au nevoie de spații în care să învețe niște meserii de pe urma cărora beneficiați și dumneavoastră. Cursurile noastre se desfășoară pe două ,,schimburi” – între orele 8-14/15 și între orele 14/15 – 20/21. V-ați gândit cumva, ca soluție de rezolvare a ,,crizei”, că elevii noștri ar putea învăța și noaptea, într-un al treilea ,,schimb”?? Un alt aspect extrem de important pe care îl ignorați este cel al numărului de elevi al fiecărei clase de la Liceul Tehnologic. Majoritatea claselor adună laolaltă câte 28-32 de elevi, imposibil de îngrămădit în săli mici de clasă. Asta este ceea ce se numește ,,ghetou”, domnilor jurnaliști și directori de școli generale nr 2!

Spațiile ,,libere” pe care le tot trâmbițați aproape cu obstinație nu există la noi! Ați fost
dumneavoastră să le vedeți ori v-ați căpătat informațiile din surse neoficiale, ca să nu le spun altfel?! Sălile din incinta Școlii ,,Silviu Cărpinișianu” la care faceți referire sunt încăperi mici în care nu au loc mai mult de zece bănci și catedra. În clădirea de pe strada Viilor, de asemenea, afirmați nefondat că ar fi spații libere. Singurele spații libere sunt holurile înguste și întunecoase.

Clădirea e veche și, în ciuda aspectului exterior solid, interiorul e șubrezit de anii mulți care au trecut peste el și de lipsa fondurilor. Vedeți? Nu-i greu să ne plângem și noi, greu e să găsești soluții viabile. Banii primiți de școala noastră pentru renovare s-au investit în corpul de clădire aflat pe strada Dorin Pavel. Dacă de trei ani cei 87 de elevi ai Școlii generale nr. 2 sunt ,,năpăstuiți’’, ,,marginalizați’’, ,,exilați’’, ,,excluși’’ și ,,aproape deportați’’ (iar mă podidesc lacrimile, zău!), de ce autoritățile locale și reprezentanții școlii în cauză și ai părinților exilaților nu au luat nicio măsură? În ce s-au investit sumele de bani alocate, în fiecare an, acestei școli?? Sau au așteptat, strategic, ca lucrările de renovare a localului de pe Dorin Pavel să se încheie acceptând astfel tacit și iar strategic sacrificarea celor 87 de elevi? Elevi și părinți care au fost amenințați cu bau-bau-ul cursurilor după-amiaza. Așa care va să zică?! Adică elevii noștri pot face școală și după-amiaza, că-s mari! Ai noștri pot face cursuri și seara și în spații mici, la grămadă, că-s ,,proști”! Ce dacă-s mulți? Dacă ,,soluția’’ se pune în practică, stimați domni jurnaliști, vă poftesc să ne vizitați ghetoul! Cât despre kilometrul pe care sunt nevoiți să-l străbată ,,micuții năpăstuiți” ai școlii vizitate de domniile voastre, mă întreb cine și cu ce instrument l-a măsurat? Eu vă îndemn să priviți în ochii copiilor noștri care sunt nevoiți să străbată nu 1 km, ci 6-7 km prin noroi, prin zăpadă, prin frig, pe drumuri ,,prea ca la țară” ca să ajungă într-o clădire cu săli de clasă insuficiente și necorespunzătoare.

Abundența patetică a imaginilor menite să stoarcă lacrimi, epitetul sforăitor ori repetițiile sâcâitoare nu compensează nicidecum absența echidistanței din demersul dumneavoastră jurnalistic. Am ,,prins” ideea, relaxați-vă! Dar nu prea mult, căci ne-am bucura să ne priviți și pe noi în ochi atunci când veți binevoi să vizitați și Liceul Tehnologic. Poate veți avea răbdarea să ascultați și ofurile copiilor noștri, să constatați că și dascălii acestei școli știu să vă zâmbească amabil și poate resemnat, deși sunt ,,exilați” și ei când într-un corp de clădire, când în al doilea, când în al treilea, deși sunt nevoiți să alerge pentru a ajunge în 10 minute, cât durează pauza, de pe strada Viilor până pe Dorin Pavel sau până la Școala nr 1. Da, domnilor jurnaliști și stimate autorități locale, dascălii de la Liceul Tehnologic trebuie să fie și educatori, și alergători de cursă lungă, și un soi de călugări Shaolin imuni la vicisitudini, veșnic tineri și neobosiți de orele de curs din zori și până-n seară. A, mai trebuie să și tacă, să-nghită, să facă sluj frumos ca să nu supere pe nimeni. Pe nimeni important! Dar să aducă premii la olimpiadele tehnice naționale și concursuri pe meserii ori să găzduiască, chiar, aceste concursuri. În spațiile lor ,,libere”. Și dacă tot ne plac citatele…,,Nu e corect să le ceri altora ceea ce tu însuți nu vrei să faci.” (Eleanor Roosevelt)

Epilog
Directorul Liceului Tehnologic Sebeș prof. ing. Dorina Budoiu: ,,În anul școlar 2014-2015, la Liceul Tehnologic Sebeș sunt școlarizați 1237 de elevi repartizați în 50 de clase:  începând de la nivelul de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și profesional. Acești elevi își desfășoară activitatea în 6 corpuri de clădire situate la distanță mare unele de altele. Mai mult, peste 15 clase de învățământ tehnic profesional își desfășoară cursurile în intervalul orar 14-20, această situație menținându-se de la înființarea unității de învățământ și până în prezent, adică vreme de 20 de ani. Corpul de clădire de pe strada Viilor cuprinde 14 săli de clasă dintre care 5 sunt mici, spațiul acestora permițând plasarea a maximum 10 pupitre a câte doi elevi, plus catedra.

Menționăm că cifra de școlarizare estimată pentru anul școlar viitor este de 1300 de elevi. Toți acești elevi sunt îndrumați de peste 100 de cadre didactice calificate, dedicate profesiei chiar dacă sunt nevoiți să aleargă între clădiri, de la orele 8 la 20″.Prof. Sanda Burță

NOTA REDACŢIEI: Spaţii libere sunt! Ulterior primirii acestui „drept la replică” din partea reprezentanţilor Liceului Tehnologic Sebeş, am luat încă o dată legătura cu primarul municipiului Sebeş,Alexandru Dăncilă, care ne-a reconfirmat faptul că la momentul actual există clase libere.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI