Remedii alternative pentru afecţiunile primăverii

Arsurile şi ulcerul de stomac se activează odată cu primăvara, tocmai când ţi-e lumea mai dragă şi pieţele explodează de verzituri: ceapă verde şi usturoi, ridichi, leurdă, urzici… Dar teama de arsuri şi de crampe le taie, multora, dorul de vegetale şi îşi pun pofta-n cui. O alternativă destul de tristă, în comparaţie cu sfaturile optimiste pe care vi le oferim. Ideea conform căreia ulcerele de stomac apar ca urmare a stresului şi a alimentaţiei grase e depăşită de informaţii mai noi. Astăzi, se ştie că în marea majoritate a cazurilor, afecţiunea e provocată de bacteria numită Helicobacter Pylori, a cărei prezenţă în sistemul digestiv are drept efect erodarea mucoasei stomacului şi a duodenului. Tratamentul medical constă în administrarea de antibiotice. Remediile alternative pot fi, şi ele, de mare folos, atât preventiv, cât şi pentru atenuarea afecţiunilor.
MAI BINE SĂ PREVII DECÂT SĂ VINDECI
lVitamina C – poate să stopeze proliferarea în stomac a bacteriei Helicobacter Pylori. Luaţi 500 mg de două ori pe zi. Pe cale naturală, citricele şi roşiile sunt surse bogate de vitamina C, dar ele trebuie evitate în caz de ulcer deja declanşat.
lVitamina A – are un efect preventiv asupra ulcerului duodenal. Ea se găseşte cu precădere în broccoli, morcovi, dovleac, spanac şi, mai ales, în caise. Alături de vegetale, trebuie consumată şi puţină grăsime (uleiuri de plante) care grăbeşte asimilarea. Necesarul cotidian de vitamina A, sub formă de tablete, este de 4000-5000 I.E. pentru maturi. Depăşirea acestui prag prezintă pericole pentru sănătate. Remedii alternative pentru afecţiunile primăverii
lIaurtul – un protector ideal.
lÎn schimb, vitamina A naturală, conţinută în morcovi, de pildă (în salată de morcovi cruzi cu ulei de măsline), poate fi consumată fără limite şi fără pericol. Se poate lua şi betacaroten (7 mg pe zi), care în organism e transformat în vitamina A.
lIaurt şi lapte fermentat – chefir, lapte acru, zer de lapte, smântână acră, jintiţa etc. conţin o bacterie „bună” – probiotică (Lactobacillus acidophilus), care reduce înmulţirea de H. Pylori.
lLimitaţi consumul de băuturi alcoolice. Alcoolul poate irita mucoasa gastrică. Nu depăşiţi două pahare pe zi, în cazul bărbaţilor, şi un pahar pe zi, la femei. Folosiţi moderat aspirină, ibuprofenul şi alte medicamente antiinflamatoare non-steroidiene. Administrarea lor în exces poate vătăma tubul digestiv şi formează ulcere.
lEvitaţi cafeaua şi tutunul în exces. Favorizează secreţia de acid gastric. Tutunul atenuează, printre altele, şi efectul antibioticelor.
lEvitaţi alimentele bănuite că declanşează dureri de stomac. Ele variază de la o persoană la alta, dar în general fac parte din zona legumelor şi fructelor acide, ori a alimentelor iritante, precum ciocolata, murăturile etc.
Mesele uşoare luate la intervale regulate vă feresc de creşterea bruscă a secreţiilor acide.
REMEDII DE PRIM-AJUTOR
Plante
l Ghimbirul – contribuie la potolirea durerii şi a inflamaţiei. Se ia o linguriţă de pulbere diluată în puţină apă, o dată pe zi. Nu depăşiţi doza, pentru că în cantitate prea mare, ghimbirul are efect invers şi provoacă iritaţii.
lRădăcină de lemn dulce – puneţi la fiert 50 g plantă într-un litru de apă, vreme de 10 minute. Lăsaţi la macerat 5-6 ore. Beţi câte un pahar, de 3 ori pe zi, vreme de trei săptămâni. Reluaţi cura peste zece zile. Atenţie! Lemnul-dulce e contraindicat în caz de hipertensiune. Se poate administra şi sub formă de tinctură („Dacia Plant”), conform prospectului.
lSeminţe de in – se mestecă bine şi se înghit. Se administrează 2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi seara. Formează un mucus care protejează pereţii stomacului.
lGalbenele – infuzie dintr-o linguriţă de flori, opărite cu o cană de apă. Se beau 3 căni pe zi.
Remedii alternative pentru afecţiunile primăverii
lSuc de aloe vera – remediu tradiţional anti-ulcer. Potoleşte secreţiile acide şi inflamaţiile gastro-intestinale. Se bea o jumătate de ceaşcă, de trei ori pe zi.
lMenta iute – este un antiinflamator care uşurează durerea şi facilitează cicatrizarea. Se opăreşte o linguriţă de plantă cu o cană de apă. Se infuzează 5 minute, apoi se bea. (Atenţie! Nu consumaţi mentă iute dacă suferiţi de hernie hiatală, căci agravează simptomele.)
lMuşeţelul – potoleşte durerile de stomac. Se opăresc 2 linguriţe de plantă cu o cană de apă clocotită. Se infuzează 5 minute. Efectul sporeşte dacă în infuzie se adaugă şi un căpăcel de tinctură de muşeţel. Se beau 3 căni pe zi cu o jumătate de oră înainte de mesele principale. Se stă 5 minute pe partea stângă, 5 minute pe spate, 5 minute pe partea dreaptă şi 5 minute pe burtă. În felul acesta substanţele active se răspândesc uniform în organism. Apoi se stă 30 de minute liniştit în pat.
Remedii cu alimente
lSuc de cartofi cruzi sau de varză albă. Se prepară în centrifugă. N-au gust prea bun, dar eficienţa e maximă. Trei pahare pe zi reprezintă doza ideală.
lAnanasul e şi el bogat în glutamină, doar că e ceva mai scump decât… varza.
lCeapă (pentru cine o suportă) – e un remediu excelent, datorită sulfului pe care-l conţine şi care neutralizează H. Pylori.
lMierea – conform unor studii recente, mierea împiedică dezvoltarea H. Pylori. Mâncaţi-o cu unt, la micul dejun. Înlocuiţi cu ea zahărul.
lArgila comestibilă (argila Algo) – se iau trei porţii pe zi, cu o jumătate de oră înainte de mesele principale. Se diluează o linguriţă de argilă într-un pahar cu apă, de seara până dimineaţa, apoi procedeul se repetă, imediat ce se ia doza precedentă.
lMigdale crude – 5-10 migdale ronţăite pe zi sunt suficiente pentru a potoli arsurile şi acrelile la stomac. Uleiul pe care-l conţin se depune sub formă de peliculă protectoare pe pereţii stomacului, iar proteinele conţinute în sâmburi, combinate cu acidul clorhidric din stomac, reduc pepsina şi activează digestia, salivaţia şi producerea enzimelor digestive.
lMuştarul – se mănâncă pe pâine sau se ia o lingură de boabe de muştar cu apă. Fac bine atât la arsuri, cât şi la crampe. Cu cât soiul e mai iute, cu atât mai rapid efectul.
ALTE SOLUŢII
lCăldură pe stomac sau abdomen – aplicaţi pe locul dureros un săculeţ de in umplut cu coada-calului sau flori de fân înmuiate şi înfierbântate în aburi. Potoleşte durerile şi crampele intestinale. La fel de eficientă este şi buiota (sticlă) cu apă caldă. Remedii alternative pentru afecţiunile primăverii.
Consumaţi alimente cu fibre
lMasaj – cu condiţia să nu îl practicaţi imediat după masă, potoleşte durerile şi balonările. Plimbaţi-vă uşor vârful degetelor pe abdomen şi stomac, în forma unui oval, care porneşte din partea dreaptă de jos a pântecului, urcă spre stomac, pe sub sâni, şi coboară în partea stângă, pe abdomen. Efectul sporeşte dacă faceţi masajul cu ulei de muşeţel încălzit.
lCereale complete – conţin multe fibre care absorb gazele din stomac şi intestine. Dar nu exageraţi cantitativ, fiindcă pot provoca o reacţie inversă, de stomac „greu”. 30 grame pe zi ajung, circa 3 felii de pâine de graham sau secară.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI