Recuperarea debitelor: Ordonanţa de plată pe înţelesul tuturor
Cererea întocmită de creditor în materia somaţiei de plată trebuie să îndeplinească toate condiţiile impuse de Codul de procedura civilă pentru cererea de chemare în judecată. La cerere se ataşează înscrisurile pe care creditorul îşi întemeiază acţiunea.
Pe lângă condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească orice cerere de judecată, pentru promovarea unei somaţii de plată, mai există şi unele condiţiile speciale.
Iată condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească orice cerere de judecată, în vederea promovării unei somaţii de plata:
– creanţa să constea într-o sumă de bani,
– creanţa să fie certa, lichidă şi exigibila,
– creanţa să fie constatata printr-un înscris asumat de părţi.
*Creanţa trebuie să constea într-o sumă de bani
Este evident faptul că din reglementare este clar că nu se pot cere pe calea somaţiei de plată obligaţii de a face sau a nu face.
Nu este important izvorul obligaţiei de plată sau natura raporturilor ce stau la baza ei, respectiv civile sau între profesionişti.
*Creanţa trebuie să fie certa, lichidă şi exigibila
Caracterul cert se apreciază în raport de prevederile art. 379 alin. (3) din C.proc.civ. “Creanţa certa este aceea a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţa sau/şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.”
Creditorul este cel care trebuie, în momentul când depune acţiunea, să dovedească certitudinea creanţei, adică existenţa sa neîndoielnică.
Invocarea de către debitor a excepţiei de neexecutare a contractului, excepţie care îndeplineşte condiţiile legale, duce la respingerea cererii prin pierderea caracterului cert al creanţei şi prin faptul că excepţia de neexecutare a contractului este o excepţie de fond, iar judecătorul nu poate deduce judecăţii prin procedura urgenţă a somaţiei de plată a fondului raporturilor juridice dintre părţi.
Mai mult, cererea va fi respinsă în situaţia în care debitorul invoca stingerea obligaţiei de plată printr-unul din modurile prevăzute de lege.
Caracterul lichid: Creanţa este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuşi actul de creanţa sau când este determinabila cu ajutorul actului de creanţa sau, şi al altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziţii legale sau a stipulaţiilor conţinute în actul de creanţă, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Având în vedere că, creanţa trebuie să constea într-o sumă de bani, atunci aceasta trebuie să fie precis cuantificată.
Din prevederile de mai sus stipulate de art. 379 alin. (4) din C.proc.civ. rezultă că prin somaţia de plată se pot acorda şi penalităţi, actualizări şi alte dobânzi.
Pentru a fi acordate penalităţile trebuie să fie cuantificate exact prin clauza penală existenţa în contractul încheiat între părţi.
Intervenţia instanţei în modificarea penalităţilor prevăzute de clauza penală se face potrivit reglementărilor din Noul Cod civil pe care le-am precizat la reglementarea clauzei penale.
Actualizarea creanţei trebuie cerută de creditor prin acţiunea principală, pentru că deşi există posibilitatea acordării acestor actualizări în chiar enunţul Ordonanţei de Urgenţă nr. 5/2001, instanţă neputând să o dispună din oficiu.
Caracterul exigibil: Creanţa este exigibila de la data scadentei, iar scadenta reprezintă termenul la care trebuie plătită creanţa. Detaliile privind scadenţă sunt tratate în capitolul I privind obligaţia de plată.
Cererea care e introdusă înainte de exigibilitatea creanţei va fi respinsă că prematură. În cazul în care creanţa este scadenta parţial şi cererea în somaţie de plată va fi admisă tot în parte.
*Creanţa trebuie să fie constatata printr-un înscris asumat de părţi
Înscrisul asumat de părţi poate să fie un contract, un statut sau regulament, un înscris sub semnătură privată, pot fi registre, facturi acceptate de părţi, acte autentice în măsura în care nu constituie titluri executorii, corespondenta electronică coroborată cu alte mijloace de probă permise de procedura specială, etc.
av. COLTUC Marius
Cabinet de avocat Coltuc, www.coltuc.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza care au pus bazele statului unitar și modern român: Țară nouă, legi noi
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza care au pus bazele statului unitar și modern român: Țară nouă, legi noi Unirea Principatelor Române sau Mica Unire din 1859 a fost marcată şi de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, iar de atunci, în fiecare an, la 24 ianuarie, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act prin […]
24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza
24 ianuarie 1859, data la care a avut loc Mica Unire. Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza – context Unirea Principatelor a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara […]
Curiozități despre MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859. Unirea Principatelor Române, aspecte mai puțin cunoscute
Curiozități despre MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859. Unirea Principatelor Române, aspecte mai puțin cunoscute În data de 24 ianuarie sărbătorim la Mica Unire din 1859 sau Unirea Principatelor Române, care a reprezentat un punct de însemnătate crucială în istoria românilor și primul pas important în direcția înfăptuirii statului național român. Pe 24 ianuarie 1859, […]