Râul Mare Cugir, apărat de asociaţia pescarilor sportivi

După ce Consiliul Local Cugir a respins proiectul de hotărâre referitor la aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal, privind „Amenajare Hidroenergetică pe Râul Mare” şi pârâul Boşorog, administraţia locală, la recomandarea aleşilor locali, a organizat o dezbatere publică pe această temă. Primăria a informat certăţenii că este vorba de construirea pe cursul Râului Mare şi Pârâul Boşorog-Cugir, a 6 microhidrocentrale cu captări şi aducţiuni, 4 în aval de barajul Canciu, una pe Pârâul Boşorog şi una pe cursul Râului Mare, în amonte de barajul Canciu. Terenurile necesare pentru amplasamente sunt situate în extravilanul localităţii şi au destinaţia de teren forestier, cursuri de apă şi drumuri existente.
Scopul dezbaterii, după cum arăta în deschiderea întâlnirii primarul Adrian Teban, a fost de a afla opinia localnicilor în legătură cu oportunitatea acestui demers, ţinând seama de poziţia majorităţii consilierilor locali dar mai ales de reacţia Asociaţiei Locale de Pescuit Sportiv. În opinia acestora, prezenţi în număr considerabil la dezbatere, punerea în aplicare a proiectului ar conduce la deteriorarea mediului acvatic al râului cu consecinţe dezastruoase asupra dezvoltării piscicole atât pe Râul Mare cât şi pe Pârâul Boşorog.
Pe lângă autorităţile locale şi iubitorii sportului cu undiţa, la dezbatere au luat parte şi reprezentanţi ai CS Rotthaus Consulting SRL Cluj Napoca, proiectanţi şi constructori care prin documente ce au aprobarea a 10 agenţii şi instituţii din judeţ şi din ţară au dorit să demonstreze că acest demers se face în conformitate cu prevederile legale.
Prin prezentarea făcută, reprezentanţii firmei clujene au ţinut să arate că fauna acvatică nu va avea de suferit având în vedere că debitul multianual este de 1 mc/secundă, iar debitul instalat pentru centrale nu va conduce la diminuarea sursei de apă care să afecteze debitul de apă care curge pe râu. Mai mult de atât, tehnicianul Ioan Raţiu, specialistul de la Rotthaus, a asigurat auditoriul că totul se face conform normelor europene, iar ca să convingă prin buna sa intenţie a promis că va aduce sediul firmei la Cugir, va colabora cu autoritatea publică locală şi asociaţia pescarilor. „Existenţa sediului la Cugir aduce avantaje localităţii însemnând impozit pe profit şi pe salarii, cotă pe TVA, avantaj de a avea o reţea de drumuri amenajate, dezvoltare turistică şi nu în ultimul rând creşterea valorificării terenurilor” a spus reprezentantul firmei.
Un punct de vedere susţinut şi de primarul Teban care a arătat că e nevoie să primeze încrederea că tot ceea ce face nu va afecta debitul de apă care curge pe râu sau că acesta ar putea dispărea. „Debitul de servitute să rămână, să nu scadă sub 0,1 mc/secundă”, a susţinut Teban. Legat de poziţia asociaţiei pescarilor, preşedintele acesteia, Ioan Cristea, a cerut firmei să poarte o discuţie cu Federaţia Generală de Pescuit Sportiv din România şi dacă există certitudine că societatea din Cluj îşi respectă angajamentele în ce priveşte protejarea dezvoltării păstrăvului în apele Râul Mare şi Boşorog este de acord cu proiectul  iniţiat. Rămâne acum ca primăria să reintroducă pe ordinea de zi a Consiliului local proiectul amintit, pentru o decizie, în acest sens care va trebui să o ia aleşii locali.
Constantin PREDESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI