Radonul : pericolul din pereții caselor. Reabilitarea termică a clădirilor crește concentrația acestui gaz cancerigen

Radonul : pericolul din pereții caselor. Reabilitarea termică a clădirilor crește concentrația acestui gaz cancerigen

Radonul este unul din principalii agenți din mediul înconjurător considerat, după fumat, a două cauză în apariţia cancerului pulmonar. E un gaz radioactiv, care se formează în interiorul clădirilor, pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, acumulându-se treptat în aerul de interior. Sursa principală a radonului în clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcţia.

„Cercetătorii UBB atrag atenţia că, după reabilitarea termică a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea majoritatea instituţiilor publice, şcoli şi grădiniţe, care au deja un nivel crescut de radon, concentraţia acestuia va creşte şi mai mult, depăşind cu mult limita maximă admisă şi punând în pericol sănătatea copiilor şi a angajaţilor care îşi petrec zilnic în aceste clădiri între 8-10 ore. Radonul este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică”, se arată într-un comunicat transmis, marţi, de Universitatea „Babeş-Bolyai”.

„Specialiştii UBB din cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) studiază constant efectele radonului asupra sănătăţii. Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie între aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat. Expunerea prelungită la niveluri care depăşesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu şi de sănătate publică”, explică cercetătorii clujeni.

Lucrările care să protejeze de emanațiile de radon sunt obligatorii

Ei reamintesc că Uniunea Europeană a stipulat în Directiva CE 2013/59/Euratom obligaţia ca statele membre să monitorizeze şi să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale şi antropice.

România are în implementare, încă din 2018, un Plan Naţional de Radon care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri precum şcoli, grădiniţe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat.

Specialiştii mai arată că în 20% dintre cele 400 de şcoli deja investigate în această privință, concentraţia de radon depăşeşte limita admisă.

Aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon sunt obligatorii, precizează comunicatul UBB citat de Agerpres.

„Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3, iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi”, arată UBB.

„Universitatea Babeş-Bolyai este singura instituţie din România care a făcut măsurători ale radonului şi care are rezultate ştiinţifice solide în domeniu, bazate pe o experienţă de peste 30 de ani de cercetare şi recunoscute de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare). Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România în clădirile publice în care îşi desfăşoară activitatea majoritatea şcolilor şi a grădiniţelor şi au înaintat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor o serie de adrese cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanţare privind reabilitarea termică a clădirilor normele cu privire la reducerea concentraţiei de radon, însă fără succes”, se menţionează în comunicat.

sursa: DIGI24.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI