Propunere legislativă: Abrogarea pedepselor cu închisoarea în cazul construirii fără autorizație și transformarea în amendă a acestei infracțiuni
Un proiect de lege, care modifică și completează Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în sensul abrogării pedepselor cu închisoarea în cazul construirii fără autorizație și transformarea în amendă a acestei infracțiuni, a fost inițiat de mai mulți parlamentari.
Inițiatorii proiectului susțin că sunt numeroase cazurile relatate de presă în care locuitorii unei zone au demarat lucrări de refacere a drumurilor până la obținerea autorizațiilor, sau instituții care pierd fonduri până la obținerea autoriații de construcții, pentru care nu se poate cere nici prelungirea până nu expiră.
Toți cei care au încălcat aceste reguli s-au ales cu plângeri penale, mai argumentează parlamentarii în expunerea de motive. Ei spun că instanțele nu dau decizii de condamnare cu închisoarea în aceste cazuri, cele mai multe sancțiuni aplicate fiind amenzile:
“Întrucât pe rolul instanțelor de judecată se află câteva mii de dosare care privesc executarea unor lucrări fără autorizație, dar în proporție de 99% se sancționează cu o simplă amendă, considerăm că o asemenea inițiativă are atât rolul de a decongestiona activitatea instanțelor, cât și acela de a nu mai fi nevoie ca pentru fiecare autorizație care a expirat de câteva zile, funcționarii de la Inspectoratul de Stat în Construcții să nu mai fie nevoiți să depună plângeri penale.”
Astfel, litera a) a art. 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, se abrogă. Pentru literele b), c), e) și g) ale art. 3 menţionat sunt prevăzute deja amenzi, astfel că acesta va fi cuantumul aplicat.
“Art. 24.
Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:
- a) executarea fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), c), e) și g), cu excepțiile prevăzute de lege;”
Actul normativ modificat prevede menținerea ca infracțiune a continuării executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente sau întocmirea ori semnarea documentațiilor tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și a proiectelor tehnice necesare pentru autorizare.
Proiectul legislativ este în dezbatere publică la Senat, prima camera sesizată.
sursa: legestart.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Reguli noi pentru motocicliști în trafic: Vor putea circula pe benzile de autobuz și vor putea trece printre mașinile oprite la semafor. Locuri speciale în parcările publice
Reguli noi pentru motocicliști în trafic: Vor putea circula pe benzile de autobuz și vor putea trece printre mașinile oprite la semafor. Locuri speciale în parcările publice Motocicliștii și conducătorii de mopede din România vor putea circula pe benzile rezervate transportului public și vor putea înainta printre mașinile oprite la semafor, în anumite condiții. Noile […]
CCR, o nouă amânare în cazul sesizării lui Grindeanu privind programul SAFE de 16 miliarde de euro. Care este miza deciziei Curții Constituționale
CCR, o nouă amânare în cazul sesizării lui Grindeanu privind programul SAFE de 16 miliarde de euro. Care este miza deciziei Curții Constituționale Curtea Constituţională a amânat miercuri, 7 octombrie 2026, pentru data de 21 octombrie, propunţarea asupra sesizării depuse de Sorin Grindeanu privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, […]
Sesizarea lui Ilie Bolojan în cazul restanţelor salariale ale magistraţilor, respinsă de CCR. Urmează pronunţarea în procesul pentru restanţele de 4,8 miliarde de lei
Sesizarea lui Ilie Bolojan în cazul restanţelor salariale ale magistraţilor, respinsă de CCR. Urmează pronunţarea în procesul pentru restanţele de 4,8 miliarde de lei Curtea Constituţională a decis miercuri, 7 octombrie 2026, că între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a existat un conflict juridic de natură constituţională în ceea ce priveşte […]
