Pronosticuri economice

Ultimii doi ani, 2009 şi 2010, ani de profundă criză economică şi financiară, au marcat foarte mult viaţa românilor. Reducerile veniturilor, tăierea a 25 la sută din salarii în ultimele şase luni ale acestui an, creşterea alarmantă a şomajului prin intrarea în faliment a peste 200.000 de IMM-uri, îngheţarea creşterii pensiilor, dublarea inflaţiei sunt doar câteva dintre cele mai importante repere ale efectelor devastatoare ale crizei, dar şi ale unor măsuri guvernamentale anticriză lipsite de substanţă.
Acum, după toate aceste necazuri şi nevoi, deşi aproape resemnaţi, pe buzele milioanelor de români stăruie totuşi întrebarea: 2011 va fi oare un an mai bun? Greu de răspuns. Totuşi sunt şi unele indicii cât de cât încurajatoare. Un prim semn pozitiv l-am reţinut din declaraţia făcută de şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Jeffrey Franks la întâlnirea de sâmbătă cu preşedintele Traian Băsescu, potrivit căreia în 2011, România va înregistra o creştere economică uşoară. Probleme mai mari au fost sesizate de către Franks în ceea ce priveşte creşterea arieratelor la bugetul statului, îndeosebi în domeniul sănătăţii, unde din luna septembrie s-au adăugat obligaţiile de plată de un miliard de lei, deşi în acest an s-au achitat două milioane de lei către acest sector. Întrucât acest aspect grefează pe acordarea viitoarei tranşe şi încheierea unui nou acord „preventiv” cu FMI, Guvernul s-a angajat să îmbunătăţească mecanismele de monitorizare şi control al arieratelor începând de anul viitor. Astfel, autorităţile locale vor fi obligate să includă plăţile de arierate în execuţia bugetară proprie şi ca atare nu vor mai putea angaja noi cheltuieli sau împrumuturi înainte de rambursarea vechilor datorii.
Încheierea unui nou acord, chiar şi preventiv, cu FMI apare aşadar ca o necesitate pentru stabilitatea financiară de viitor a ţării noastre. Numai că nu va fi deloc uşor. Acum, pe finalul misiunii în ţara noastră, reprezentanţii Fondului ne-au avertizat că va trebui să strângem în continuare cureaua şi să ne încadrăm şi anul viitor într-o ţintă de deficit bugetar de 4,4 la sută. Totodată, Guvernul va trebui să asigure definitivarea Legii salarizării unice, să adopte Legea pensiilor, să modifice Ordonanţa nr. 50 privind creditele populaţiei, şi, probabil, să menţină salariile bugetarilor scăzute cu 25 la sută şi în 2011. Ce va reuşi Guvernul Boc să rezolve din toate acestea rămâne de văzut.
Un alt semnal, cât de cât pozitiv, pentru ţara noastră vine de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Astfel, potrivit unui studiu realizat de aceasta, România va avea anul viitor o creştere de 0,9 – 1 la sută. În 2010, ţara noastră va înregistra o scădere economică de 2 la sută, mai mică decât a Greciei (3 la sută), dar mai mare decât a Letoniei (1 la sută), potrivit aceluiaşi studiu. De altfel, datele prezentate indică faptul că, în afara Greciei, României şi Letoniei, toate celelalte ţări membre ale UE au ieşit deja din recensiune. Studiul BERD mai consemnează faptul că „în România au apărut semne distincte de redresare, respectiv creşterea puternică a exporturilor, un sezon turistic bun şi perspectivele unei producţii agricole ridicate, ceea ce contribuie la compensarea problemelor din alte sectoare şi cererea de consum redusă”.
Pe de altă parte, pentru economia privată incertitudinile vor continua. Potrivit unei anchete a Institutului Naţional de Statistică (INS), chiar şi în condiţiile unei creşteri a producţiei şi exporturilor, firmele vor încerca să lucreze cu mai puţini angajaţi. Preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR), Cezar Corâci, a declarat recent că numărul IMM-urilor care vor intra în faliment până la sfârşitul acestui an va fi de 100.000, urmând într-adevăr ca în 2011 numărul acestora să scadă la circa 50.000. El a mai menţionat faptul că în 2010, numărul firmelor nou înfiinţate se ridică la 77.000.
Dacă mai luăm în calcul şi faptul că proiecţia bugetului de stat pe anul 2011 indică încasări mai mari, mai ales din TVA, dar şi din impozitul pe venit, accize şi impozit pe profit, am putea avea ceva motive de optimism moderat. Toate acestea sunt însă doar proiecţii şi proiecte. Adevărul îl vom putea şti doar la anul.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI